Cine a fost Tudor Vladimirescu- ”Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor!”

tudor vladimirescu

Conducătorul mişcării revoluţionare din 1821, Tudor Vladimirescu, s-a născut pe la 1780 în satul Vladimiri (judeţul Gorj), dintr-o familie de moşneni. El „a învăţat carte şi limba greacă” în casa boierului Ioan Glogoveanu, care voia să-şi facă din isteţul băiat’ un bun administrator de moşie şi care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ, mai ales la exportul de vite. Tudor are astfel prilejul să facă mai multe călătorii în Transilvania, unde Glogoveanu exporta până la 2.000 de capete de vite şi să-şi constituie un capital cu care a făcut apoi comerţ pe cont propriu. Continue reading

Copilăria și adolescența lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850. Tatăl, Gheorghe Eminovici, era mic boier cu intenții bune față de copii, dorind să-i trimită la studii în străinătate. Nutrea idei pozitive, dar nu a reușit să își apropie odraslele, fiind un autoritar de modă veche. Mai blândă și miloasă, Raluca, soția boierului Eminovici, va fi mai apropiată de copii. Continue reading

Bătălia de la Vaslui- cea mai mare înfrângere a otomanilor în fața românilor

batalia-de-la-vaslui

Sfârșitul anului 1474 nu a adus o situație prea bună pentru sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului. Ștefan cel Mare îi amenința influența în Țara Românească, iar Ungaria reintra în luptă dorind și ea să își impună domniația în Valahia. Mahomed ia decizia de a organiza o expediție la nordul Dunării pentru a scoate Moldova din coaliția adversarilor săi. Drept urmare i-a poruncit lui Soliman Hadâmbul(Eunucul), beilerbeiul(prefectul) Rumeliei, ale cărui oști asediau atunci cetatea albaneză Shkodra(Scutari), aflată în stăpânirea venețienilor, să întreprindă o campanie de iarnă în Moldova. Faptul că dorea o expediție de iarnă arată cât de important era statul lui Ștefan, într-o epocă în care campaniile militare se duceau vara, când soldații aveau de unde să jefuiască hrană. Totul avea să se sfârșească pentru sultan cu una din cele mai mari înfrângeri din istoria turcilor, la Podul Înalt-Vaslui. Continue reading

Cum au văzut turcii înfrângerea de la Vaslui?

kimg452

Bătălia de la Vaslui-Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475, între Imperiul Otoman şi Moldova, a fost cea mai importantă victorie a domnitorului Ştefan cel Mare (1457 – 1504) împotriva turcilor. Evenimentul are loc atât ca urmare a întreruperii plăţii tributului de către Ştefan, în 1473 – tributul era plătit încă din vremea lui Petru Aron din 1456 –, cât şi a încercărilor domnului Moldovei de a scoate Ţara Românească de sub influenţa Porţii, prin înlăturarea lui Radu cel Frumos (1473–1474). În acelaşi timp, otomanii doreau extinderea influenţei la Marea Neagră, prin dobândirea Chiliei şi a Cetăţii Albe. Continue reading

Unele dintre cele mai frumoase scrisori ale lui Ion Creangă către Mihai Eminescu

eminescu-creanga

Prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă este una dintre cele mai importante din istoria literaturii române și este ilustrată cu prisosință de scrisorile dintre cei doi.

”Bădie Mihai,

Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ș-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc să fie cu Dumnezeu. Continue reading

Povestea vieții lui Ion Creangă

ion-creanga

Așa cum îi șade bine unui povestitor, cel puțin o parte din viața lui Ion Creangă este învăluită în mister. Nu știm exact data nașterii: fie 1 martie 1837 cum afirma scriitorul, fie 10 iunie 1839 după cum spune o mitrică (”certificat de naștere”). Din 1832, potrivit Regulamentului Organic, biserica trebuia să țină evidența populației, însă cel puțin până în timpul lui Cuza, aceste documente nu sunt întotdeauna exacte. Cei mai mulți biografi ai lui Creangă aleg data de 1 martie 1837. Continue reading

Povestea pozei de la Revoluție care a făcut înconjurul lumii. Gavroche de România

gavroche-de-romania

Florin Vieru, adică „Gavroche“, avea 14 ani în 1989 şi venea din comuna Dobroeşti. El era cel de-al nouălea copil al văduvei Vieru. În dimineaţa aceea scăpase de îndatorirea lui principală, aceea de a sta la coadă la pâine, şi bătea mingea în stradă cu tovarăşii săi de joacă. „Veneau oamenii din Bucureşti şi se adunau în faţa Primăriei din Dobroeşti. Au început să strige «Jos comunismul!». “Atunci ne-am lipit şi noi de ei şi am intrat în primărie unde am distrus tot ce era legat de comunism”, îşi aminteşte „Gavroche”. Continue reading