”Povestea lui Harap-Alb” împlinește 140 de ani

Ion creanga harap alb
Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1 august 1877 în revista ”Convorbiri literare” și a fost reprodus de Mihai Eminescu în ziarul ”Timpul” în același an. După aproape zece ani, prin prisma valorii literare deosebite, va fi tradus în germană în ”Rumanische Revue”. După o statistică din 1964(!), basmul lui Ion Creangă fusese tradus în 26 de limbi străine. Povestea lui Harap-Alb este considerată o sinteză a întregului basm românesc. Ieșiți din spațiul închis al ținuturilor Moldovei, eroii din Harap-Alb par desprinși dintr-o adevărată epopee. Care era viața marelui scriitor în preajma importantului an 1877? Continue reading

Cine au fost oamenii Măriei Sale, Ștefan cel Mare

stefan cel mare

În toate vremurile și în toate țările, rezultatele și strălucirea marilor domnii se explică nu numai prin personalitatea monarhului, dar și prin valoarea și numărul sfetnicilor de seamă. Oricât de mari însușiri ar avea un conducător, dacă nu știe să-și asigure colaboratori pricepuți și devotați, care să-i dea sfat și sprijin la nevoie și să-i execute hotărârile, el nu va putea da toată măsura sa. Continue reading

Cum i-a pedepsit Ștefan cel Mare pe polonezi pentru că i-au călcat țara

stefan-cel-mare

În 1497 armatele poloneze în frunte cu regele Ioan Albert încercau să supună Moldova, dar erau înfrânte de Ștefan cel Mare la Codrii Cosminului. Domnitorul nostru nu s-a socotit însă răzbunat numai cu distrugerea inamicului ci a ținut să răspundă în același fel, printr-o năvălire. Mai mult, i-a asmuțit și pe turci împotriva leșilor, care invadează în mai 1498 sub comanda lui Bali-beg, comandantul Silistrei. Puțin după aceea, pe 27 iunie, spune letopisețul de la Bistrița, intră și Ștefan pe urmele lor. Continue reading

Ultimele clipe ale lui Emil Cioran

Citat-Emil-Cioran

Gabriel Liiceanu este unul dintre ultimii care l-au văzut pe Emil Cioran. Filosoful rememorează acele clipe: ”Emil Cioran era un ipohondru. Toată viaţa şi-a pândit, sistematic, bolile. Mai mult, ca toţi ipohondrii, suspectându-se, îngrijindu-se şi citind despre boli, devenise competent şi avea voluptatea de a împărţi sfaturi medicale în dreapta şi în stânga. Scrisorile către fratele lui sunt pline de pedanterii medicale: de la cum să faci un ceai de plante ca să aibă efect, şi mai ales cum să-l bei (cu o mână ridicată!) şi până la prescripţii sofisticate şi nume exotice de medicamente. El însuşi se duce, după cum rezultă din corespondență şi din ”Caiete”, mai tot timpul la medic. Sala de aşteptare, scăldată în cuvintele bolnavilor care se mărturisesc povestindu-şi bolile, îl îngrozeşte, îl face să plece şi îi smulge reflecţii care intră sub formă de aforisme amare în cărţile sale. Continue reading

În 1906 Bucureștiul a devenit pentru prima oară capitală a tuturor românilor

expozitia generala romana
„Poporul român după veacuri lungi de suferinţe şi de nenorociri, a intrat definitiv pe calea stabilităţii şi a progresului“. Aceasta era părerea lui Ion N. Lahovari, ministrul de externe în 1905. Anul următor se împlinineau 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I și 1800 de la cucerirea Daciei de către Traian. Se considera necesar marcarea progreselor României printr-o Expoziţie jubiliară naţională: „Guvernul de acord cu sentimentul naţional, a crezut că nu putea mai bine celebra aniversarea memorabilă … decât organizând o Expoziţie Naţională, în care vom pune sub toate formele şi în toate chipurile, trecutul de la 1866 faţă în faţă cu progresul de la 1906“. Continue reading

Fascinanta viață a lui Nicolae Iorga

Citat-Nicolae-Iorga

”Act de naștere. Din anul una mie opt sute șaptezeci și unu, în șase ale lunei iunie, orele zece dimineața. Act de naștere al copilului Nicu N. Iorga, de sex masculin, de religie ortodoxă, născut ieri la orele douăsprezece din noapte, în casa părintească în orașul Botoșani, din strada Copoului, fiu al domnului Nicu Iorga, de treizeci și trei de ani, de profesie avocat și al doamnei Zulnia, de douăzeci și cinci, ambii domiciliați în Botoșani.” Acesta este actul care atestă nașterea celui mai mare istorc român. Continue reading

Obiceiuri și tradiții de Rusalii

rusaliile

Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Rusaliilor este sărbătorită de Biserica Ortodoxă anul acesta pe 4 iunie. Evenimentul marchează momentul coborârii Sfântului Duh peste Apostolii Domnului, sub forma limbilor de foc, şi este sărbătorit întotdeauna la zece zile după Înălţarea Domnului şi la 50 de zile de la Sfintele Paşti. În această zi se sărbătoreşte totodată şi întemeierea Bisericii Creştine în forma ei văzută. După pogorârea Duhului Sfânt şi în urma cuvântării rostite cu acest prilej de Sfântul Apostol Petru, s-au convertit la creştinism „ca la trei mii de suflete“, care au alcătuit prima comunitate creştină (Faptele Apostolilor 2, 41). Sărbătoarea Rusaliilor este urmată luni, 20 iunie (numită şi lunea Rusaliilor), de sărbătoarea Sfintei Treimi, când creştinii îl sărbătoresc pe însuşi Dumnezeu în treimea persoanelor Sale: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt. Continue reading

Acum 770 de ani erau atestate primele voievodate și cnezate din Țara Românească

diploma cavalerilor ioaniti

Ca urmare a invaziei mongole din 1240-1241 regatul maghiar îi instalează la granița sud-estică pe cavalerii ioaniți. Zona era depopulată iar veniturile nu erau încasate. Pe 2 iunie 1247 este emisă de către regele Bela al IV-lea Diploma ioaniților. Ea reprezintă un contract de tip feudal cu clauze reciproce. Ioaniții primeau în administrare un teritoriu în schimbul căruia își luau anumite angajamente față de coroana maghiară. Locul central al documentului este ocupat de olahi(români). Continue reading