Cum s-a luptat Alexandru Ioan Cuza pentru recunoașterea Unirii din 1859

alexandru Ioan cuza

Actul de la 24 ianuarie 1859 consfințea pe plan intern Unirea Principatelor, însă acest fericit eveniment trebuia să fie recunoscut și acceptat la nivel internațional, acesta fiind scopul principal al politicii externe a lui Alexandu Ioan Cuza. Acest lucru urma să fie dificil deoarece prin Convenția de la Paris din 1856, cea care făcuse posibilă Unirea, Principatele erau puse sub „ocrotirea” Puterile Garante- Imperiul Otoman, Rusia, Prusia, Marea Britanie, Sardinia, Franța și Austria, astfel încât toate trebuiau convinse să accepte crearea noului stat românesc, lucru dificl de realizat din cauza intereselor divergente ale acestora. Continue reading

Cum a scris Nicolae Labiș poezia ”Moartea căprioarei”

nicolae labis
“În poezia mea veţi intra ca-ntr-un sat de munte; veţi vedea întâi «neobişnuitul». Veţi remarca frumuseţea sălbatică a locurilor; iarna veţi simţi în nări miros de lupi şi de fum; vara miros de fân şi de răşină – totul îmbibat cu ceva care aduce a sudoare şi a pământ – pământ adânc. Veţi privi luna mare, familiară şi apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veţi asculta toate poveştile cu stafii şi strigoi, precum şi împuşcăturile ce mai vuiesc răzleţ între munţi”. Acesta este universul în care Nicolae Labiș a copilărit și în cel care toată flora și fauna, sălbatică sau domestică, erau una cu scriitorul.  Continue reading

Acum 100 de ani se realiza Marea Unire. ”Ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată”

unirea transilvaniei 1918

Ca urmare a disoluției Austro-Ungariei, națiunile Imperiului au căutat să își cârmuiască singure viitorul. Pe 31 octombrie 1918 la Budapesta s-a format Consiliul Național Român Central ca organism care urma să călăuzească destinele românilor din monarhia dualistă. Pe 6 noiembrie, de la sediul din Arad, s-a lansat ”Manifestul” prin care românii erau chemați să fie ”mari la suflet în ceasurile acestea grele ale anarhiei” și ”demni de încrederea și sprijinul anticipat al națiunilor mai culte, ca fiecare popor și fiecare individ să fie egal îndreptățit și stăpân pe soarta sa”. Încă din primele zile Consiliul a luat în dezbatere modalitatea de înfăptuire a unirii cu România. Ca organ de conducere a fost desemnat un Mare Sfat Național. Se intensifică legăturile cu guvernul român care recomandă ruperea rapidă de Ungaria și unirea cu patria-mamă printr-o mare adunare națională ținută preferabil la Alba-Iulia. Continue reading

Acum 100 de ani Bucovina se unea cu România. ”Părinții noștri de azi înainte vor găsi odihna cuvenită în pământul liber și dezrobit”

unirea bucovinei cu romania

În toamna anului 1918 superioritatea economico-militară a Antantei era tot mai evidentă în fața Puterilor Centrale. Bulgaria capitulează în septembrie, Imperiul Otoman în octombrie, Austro-Ungaria și Imperiul German în noiembrie. Monarhia dualistă deja era istorie la momentul armistițiului din 3 noiembrie: Cehoslovacia își proclamase independența pe 2, urmată apoi de Ungaria pe 7, Polonia reconstituită pe 11, Republica Austriacă pe 12, iar pe 24 se forma Statul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Acțiunile românilor mergeau în aceeași direcție. Continue reading

Acum 100 de ani se termina Primul Război Mondial

Compeigne

Primul Război Mondial, declanșat la 28 iulie 1914, urma să se încheie la 11 noiembrie 1918, după aproape 53 de
luni de lupte tragice. Era ultimul dintre cele patru armistiții încheiate în acelasi an: la Salonic – cu Bulgaria la 29 septembrie, la Mudros – cu Turcia la 30 septembrie, si la Padova – cu Austria la 3 noiembrie. Din punct de vedere strategic, conflictul a pus capăt si absolutismului monarhic si a doborât patru mari imperii: german, austro-ungar, otoman si rus. Continue reading

Care au fost primele voievodate și cnezate din Țara Românească

diploma cavalerilor ioaniti

Ca urmare a invaziei mongole din 1240-1241 regatul maghiar îi instalează la granița sud-estică pe cavalerii ioaniți. Zona era depopulată iar veniturile nu erau încasate. Pe 2 iunie 1247 este emisă de către regele Bela al IV-lea Diploma ioaniților. Ea reprezintă un contract de tip feudal cu clauze reciproce. Ioaniții primeau în administrare un teritoriu în schimbul căruia își luau anumite angajamente față de coroana maghiară. Locul central al documentului este ocupat de olahi(români). Continue reading

Copilăria lui Leonardo da Vinci. „Simplitatea este cel mai sofisticat lucru”

Citat-Leonardo-da-Vinci

Vinci e un sat pierdut la poalele Apeninilor, cuibărit printre dealurile acoperite cu vii și cu dumbrăvi de măslini în partea de miazănoapte a văii râului Arno. De aici începe câmpia Pisei, iar Florența e la doar 30 de kilometri spre est. La marginea satului străjuit de Monte Albano, pe drumul ce duce sus la munte, se află casa cea mare, în mijlocul unei grădini întinse, a lui Ser( prescurtarea de la Signore) Antonio, notarul. Familia lui, pomenită demai bine de un veac pe aceste meleaguri era cunoscută ca fiind una de gospodari care își sporeau avearea cumpărând ba o mică vie, ba o bucată de pământ. Continue reading

Acum 160 de ani se năștea Barbu Ștefănescu-Delavrancea

barbu sefanescu delavrancea

Barbu Ștefănescu-Delavrancea s-a născut pe 11 aprilie 1858 în mahalaua Delea Nouă din București. Tatăl său se numea Ștefan Tudorică Albu, deși în felurite acte figura cu numele de Gheorghe Ștefan Sohățeanu, Gheorghe Ștefan, Ștefan Plugaru, Ștefan Tudor sau Gheorghe Ștefan. Fiu de cioban vrânceni(de unde și numele Delavrancea), se însurase cu Eana(Ana) dintr-un sat vecin și se mutase la marginea Capitalei unde până la 60 de ani a umblat zi și noapte pe drumuri, ”pe ploi și viscole”, fiind staroste al căruțașilor ce transportau grâu de la schelele Giurgiu și Oltenița. Continue reading

Acum 160 de ani se năștea Barbu Ștefănescu-Delavrancea

Barbu-Stefanescu-Delavrancea

Barbu Ștefănescu-Delavrancea s-a născut pe 11 aprilie 1858 în mahalaua Delea Nouă din București. Tatăl său se numea Ștefan Tudorică Albu, deși în felurite acte figura cu numele de Gheorghe Ștefan Sohățeanu, Gheorghe Ștefan, Ștefan Plugaru, Ștefan Tudor sau Gheorghe Ștefan. Fiu de cioban vrânceni(de unde și numele Delavrancea), se însurase cu Eana(Ana) dintr-un sat vecin și se mutase la marginea Capitalei unde până la 60 de ani a umblat zi și noapte pe drumuri, ”pe ploi și viscole”, fiind staroste al căruțașilor ce transportau grâu de la schelele Giurgiu și Oltenița. Continue reading