Ratificarea Unirii Transilvaniei cu România. Actul este în vigoare


unire1

DECRET-LEGE nr.3.631 din 11 decembrie 1918
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Satmarului şi Maramureşului cu Vechiul Regat al României

Textul actului publicat în M.Of. nr. 212/13 dec. 1918

ARTICOL UNIC

”Ţinuturile cuprinse în hotărîrea Adunării Naţionale din Alba-Iulia dela 18 Noemvrie/1 Decemvrie 1918 sunt şi rămân de-a-pururea unite cu Regatul României. Raportul d-lui preşedinte al consiliului de miniştrii către M. S. Regele, în sprijinul decretului de mai sus No. 3631/1918. De veacuri neamul românesc tinde spre unitatea lui. De aceea, când prin rasboiul general o parte din omenire a întreprins lupta pentru libertate şi drepturile naţiunilor, Regatul Român a socotit de datoria lui să se alipească acestor Puteri şi împreună cu ele să-şi jertfească fiii pentru desrobirea fraţilor noştri asupriţi. După mari suferinţe vitejia minunată a oştirii noastre îşi găseşte răsplată. Alături de glorioşii ei aliaţi, România este astăzi printre învingătorii lumei, Basarabia şi Bucovina s’au unit cu patria mumă, iară peste Carpaţi, românii, cari împreună cu noi de atâta vreme aşteptau ceasul întregirii neamului, îndată ce şi-au putut spune gândul, au proclamat, prin marea lor Adunare Naţională întrunită la Albă-Iulia în 18 Noemvrie/1 Decemvrie 1918 unirea lor necondiţionată şi de-a-pururea cu Regatul României.

unire 1918

Delegaţia Adunării Naţionale a înfăţişat Maiestăţii Voastre actul Unirii, pe care cerem prin decretu-lege de faţă Maiestăţii Voastre să-l întărească, spre a da o formă definitivă unităţii noastre naţionale, acum deplin înfăptuită peste toate ţinuturile locuite de români.

unire2

Unirea aceasta, în ziua când marii noştri aliaţi sunt învingători, isvorăște din puterea de vieaţa a poporului român, din vitejia soldaţilor noştri şi din voinţa hotărîtă a românilor de pretutindeni. Ea se întemeiază pe fiinţăa însăşi a neamului românesc, care de aproape două mii de ani, în mijlocul tuturor vitejilor vremi, a ştiut să-şi păstreze neatins caracterul de conştiinţă naţională. Ea se reazimă pe cerinţele istoriei, cari îi impun desfiinţarea tuturor graniţelor nedrepte şi nefireşti şi statornicirea Statelor după principiile naţionalităţilor. Ea e voită în fine de nevoile neamului românesc care nu poate trăi despărţit şi care numai prin unirea la olaltă a tuturor fiilor lui îşi poate îndeplini cu folos pentru omenire şi cu strălucire pentru el misiunea civilizatoare în această parte a lumei.

unire3

Consfinţind prin acest decret-lege voinţa Adunării din Alba-Iulia, Maiestatea Voastră înscrie în Istoria poporului românesc de totdeauna şi de pretutindeni cel mai mare act al Istoriei noastre naţionale, acel pentru care generaţii întregi au luptat şi au murit, acel în nădejdea căruia au trăit dela Nistru şi până la Tisa toţi Românii despărţiţi de o soartă nemiloasă şi puneţi, Sire, pentru vecie temelia unei Românii mari şi a unei vieţi naţionale pe care să se poată de aci înainte desvolta în pace şi în fericire întregul neam românesc”.

Pe 13 decembrie 1918 prin publicarea în Monitorul Oficial, actul ce consfințea cel mai frumos moment din istoria românilor intra în vigoare.

sursa

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=27895

Notă: textul original este reprodus întocmai.

Leave a Reply