Acum 160 de ani se năștea Barbu Ștefănescu-Delavrancea

barbu sefanescu delavrancea

Barbu Ștefănescu-Delavrancea s-a născut pe 11 aprilie 1858 în mahalaua Delea Nouă din București. Tatăl său se numea Ștefan Tudorică Albu, deși în felurite acte figura cu numele de Gheorghe Ștefan Sohățeanu, Gheorghe Ștefan, Ștefan Plugaru, Ștefan Tudor sau Gheorghe Ștefan. Fiu de cioban vrânceni(de unde și numele Delavrancea), se însurase cu Eana(Ana) dintr-un sat vecin și se mutase la marginea Capitalei unde până la 60 de ani a umblat zi și noapte pe drumuri, ”pe ploi și viscole”, fiind staroste al căruțașilor ce transportau grâu de la schelele Giurgiu și Oltenița. Continue reading

Acum 160 de ani se năștea Barbu Ștefănescu-Delavrancea

Barbu-Stefanescu-Delavrancea

Barbu Ștefănescu-Delavrancea s-a născut pe 11 aprilie 1858 în mahalaua Delea Nouă din București. Tatăl său se numea Ștefan Tudorică Albu, deși în felurite acte figura cu numele de Gheorghe Ștefan Sohățeanu, Gheorghe Ștefan, Ștefan Plugaru, Ștefan Tudor sau Gheorghe Ștefan. Fiu de cioban vrânceni(de unde și numele Delavrancea), se însurase cu Eana(Ana) dintr-un sat vecin și se mutase la marginea Capitalei unde până la 60 de ani a umblat zi și noapte pe drumuri, ”pe ploi și viscole”, fiind staroste al căruțașilor ce transportau grâu de la schelele Giurgiu și Oltenița. Continue reading

Declarația de unire a Basarabiei cu România

actul-unirii-basarabiei

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,

Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România. Continue reading

Declarația de unire a Basarabiei cu regtul României

unirea basarabiei cu romania

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,

Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România. Continue reading

Se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

unirea basarabiei cu romania

Deși a debutat într-o atmosferă extrem de sumbră pentru România, anul 1918 avea să devină cel mai important din istoria acestei țări. „Mama România” i-a primit la sânul său pe cei aflați sub dominație străină: basarabeni, bucovineni și transilvăneni. În fapt, în anul 1918 încununa o întreagă evoluție istorică, ce se înscria în ansamblul general european, caracterizat prin constituirea de state naționale, ca urmare a aplicării principiului de autodeterminare. Acest proces s-a derulat pe parcursul secolului XIX- numit și cel al naționalităților- și s-a încheiat la sfârșitul primului război mondial. Continue reading

Se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

unirea basarabiei cu romania

Deși a debutat într-o atmosferă extrem de sumbră pentru România, anul 1918 avea să devină cel mai important din istoria acestei țări. „Mama România” i-a primit la sânul său pe cei aflați sub dominație străină: basarabeni, bucovineni și transilvăneni. În fapt, în anul 1918 încununa o întreagă evoluție istorică, ce se înscria în ansamblul general european, caracterizat prin constituirea de state naționale, ca urmare a aplicării principiului de autodeterminare. Acest proces s-a derulat pe parcursul secolului XIX- numit și cel al naționalităților- și s-a încheiat la sfârșitul primului război mondial. Continue reading

Se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

unirea basarabiei cu romania

Deși a debutat într-o atmosferă extrem de sumbră pentru România, anul 1918 avea să devină cel mai important din istoria acestei țări. „Mama România” i-a primit la sânul său pe cei aflați sub dominație străină: basarabeni, bucovineni și transilvăneni. În fapt, în anul 1918 încununa o întreagă evoluție istorică, ce se înscria în ansamblul general european, caracterizat prin constituirea de state naționale, ca urmare a aplicării principiului de autodeterminare. Acest proces s-a derulat pe parcursul secolului XIX- numit și cel al naționalităților- și s-a încheiat la sfârșitul primului război mondial. Continue reading

Esenţialul despre viaţa lui Alexandru Macedonski

Alexandru-macedonski

Alexandru Macedosnki s-a născut la București, în mahalaua “Precupeţii-Noi” pe 14 martie 1854. Familia era una pestriță. Mama se lega de vechi familii boierești din Oltenia, iar înaintașii tatălui său, generalul Alexandru D. Macedonski, veneau din lumea slavă, probabil, din sudul Dunării. În 1902, poetul va lăsa să se tipărească sub semnătura unui ”discipol”, o informație cu desăvârșire nesigură, cum că spița poetului coboară dintr-o familie regală care ar fi venit din Polonia pe Rin și ar fi domnit în Lituania. Visul nobiliar vine de la tatăl său care în timpul studiilor liceale fusese în mijlocul multor colegi cu sânge nobil. Continue reading

Se împlinesc 65 de ani de la moartea lui Stalin. Cât era de malefic

Citat-Iosif-Stalin

Al doilea război mondial, cunoscut pentru ruși ca „Marele război pentru apărarea patriei”, face ca URSS să devină mare putere cu prețul a 27 de milioane de morți și întregi regiuni devastate. Regimul în acest timp se mai îndulcise pentru a compensa sacrificiile imense făcute de populație, iar cetățenii sperau ca reforme să fie făcute după încheiera conflictului drept răsplată. Stalin devenise în anii războiului sinonim cu statul: ajunsese șef al guvernului în mai 1941, comandant șef din iulie 1941 și mareșal începând cu 1943. După război speranțele sovieticilor au fost spulberate, ”tătucul” devine preocupat să-și întărescă puterea și să capete arma nucleară. Continue reading

Se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea independenței României

atacul de la smardan

Când războiul din 1877-1878 se apropia de final, România- care adusese o contribuție militară importantă și în anumite momente chiar hotărâtoare în desfășurarea campaniei antiotomane- a trimis pe colonelul Eraclie Arion la Kazanlîk spre a trata alături de reprezentanții ruși și otomani preliminariile păcii cu Poarta. Prin jurnalul Consiliului de Miniștri din 2 ianuarie 1878 se punea în vedere colonelului Arion că în cazul neadmiterii sale la negocierile armistițiului și păcii să declare ”nul și neavenit orice act care ne-ar privi și la care nu am participat”. Continue reading