La mare la 1900


Prima plajă amenajată la mare datează din 1882, când în dreptul hotelului Carol din Constanța, cu o cheltuială de 7071 de lei, se construiesc două barăci de scânduri, la 1,2 metri deasupra apei, fixate cu șine de fier pe fundul mării. În mijlocul barăcilor era un bazin acoperit și în jurul bazinului 21 de cabine pentru bărbați și 10 pentru femei. Baia nu se făcea la vedere iar costumul de baie le acoperea pe femei până la gât. Intrarea costa 25-50 de bani. În 1890 cea mai căutată plajă era la Vii, cea mai înverzită zonă a Constanței, unde era un parc și un restaurant. În 1887 se amenajează o plajă la biserica armeană, iar peste câțiva ani alte două în incinta portului. Anghel Saligny face un proiect în 1904 pentru construirea unui dig care să oprească migrarea nisipului și să îngăduie amenajarea de alte plaje pe o întindere mai mare. În 1906 se deschid băile moderne, unde se făceau băi de nămol( adus de la Techirghiol) și alte băi medicinale pentru bărbați, femei și copii, băi lăudate la acea vreme de presă deoarece erau la înălțimea celor din alte părți ale Europei. Continue reading

Securitatea vigilentă, dar nu foarte inteligentă. Turnătorii

Stema-Socialista-a-Romaniei

Numele conspirative ale informatorilor puteau fi stabilite de comun acord, în cadrul întâlnirilor dintre viitorul colaborator și ofițer. Turnătorii vor aveau astfel nume de cod precum: Abba, Sertar, Motor, Altar, Barosanu’, Bobină, El Greco, Jules Verne, Gripă, Lulu Le, Mașină, Mavrocordat, Pamela, Pericle, Pae, Psihiatrul, Serafim, Solomon, Sultan, Tampon, Temistocle, Web, Vigilența, Zacuscă, Zimbabwe, Zoro. În dosare, de cele mai multe ori, informatorii nu sunt menționați cu numele lor real, ci cu numele conspirativ, pentru a păstra total secretul identității.
Locurile de întâlnire aveau și ele nume de cod: La șanț, Loc dosnic, Loc ferit, Casa PARC. Continue reading