Vorbe de duh ale lui Tudor Vladimirescu

Tudor_Vladimirescu

Eu numai cu pandurii ţării, făr’ de nici un ostaş străin, voi face de nu să va mişca o iarbă din pământul ţării” (Tudor către Nicolae Glogoveanu, 5 februarie 1815).

„Pre balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericeşti cât şi cele politiceşti, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi?… Ne ajunge, fraţilor, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au mai uscat!” (Tudor Vladimirescu, Proclamaţia de la Padeş, 23 ianuarie 1821). Continue reading

Constantin Mavrocordat- cel care a domnit de cele mai multe ori în Țările Române

const

Constantin Mavrocordat a fost pe tron de șase ori la București și de patru ori la Iași între 1730 și 1769. Măsurile sale au vizat consolidarea puterii statului şi sporirea veniturilor fiscului prin protejarea contribuabilului de abuzurile autorităţilor şi ale boierilor. Multe dintre ideile înnoitoare au fost preluate de la austrieci, care stăpâniseră Oltenia între anii 1718 şi 1739, interval în care au introdus în acea regiune o serie de schimbări. Continue reading

Cum îl vedea Europa pe Ștefan cel Mare?

stefan cel mare

Pontificatul lui Sixt al IV-lea (1471-1484) a debutat printr-un apel la cruciada antiotomană. Eforturile pentru realizarea unui front antiotoman nu au dat însă rezultatele sperate. În schimb, Sixt al IV-lea a rămas în istorie ca un mare sprijinitor al ştiinţei şi culturii. Printre altele, a reînnoit şi a îmbogăţit Biblioteca Vaticanului şi a ctitorit Capela Sixtină. Continue reading

Câte biserici a înălțat Ștefan cel Mare?

manastirea voronet stefan cel mare

“Locuitorul ce nu ştie rugăciunea duminicii, îţi va spune toate isprăvile sale; şi, ce este mai mult, va atribui lui tot ce-i pare curios, mare, vitejesc şi chiar neînţeles în pământul nostru. Orice cetate, orice zid, orice val, orice şanţ, întreabă-l cine le-a făcut, el îţi va răspunde: Ştefan cel Mare. Orice pod, orice biserică, orice fântână, orice curte sau palat vechi, el le va raporta eroului său! Orice bunătate, orice aşezământ a cărui rămăşiţe se mai trăgănează până astăzi, orice legiuire omenească, orice puneri la cale înţelepte, Ştefan vodă le-a urzit, îţi va zice el, şi iar Ştefan vodă. Continue reading

Nicolae Bălcescu despre istoria veche a românilor

web-bc483lcescu1

“Adusă de marele Traian în Dacia după nimicirea locuitorilor ei, favorizată de împăraţii următori, de care atârna d-a dreptul această ţară, colonia romană, în vreme de 160 ani ajunse într-o stare foarte înfloritoare şi una din cele mai frumoase provinţe ale întinsei împărăţii romane. Mai mult de 70 cetăţi, împreunate cu drumuri minunate aşternute cu piatră, basilicele, templurile, amfiteatrele, băile, apeductele, ale căărorî ruine incă se găsesc, ne-o dovedesc îndestul. Dar alături cu această mare civilizaţie materială, două rele mari care mistuia împărăţia şi care îi pregăti căderea: robia şi proprietatea cea mare trebuiră a produce şi în noua colonie relele lor, înghiţind cu încetul proprietăţile mici, ce fiecare colon dobândise la început, şi substituind robii la oamenii liberi. Continue reading

Regina Maria și Conferința de Pace de la Paris

maria paris

Recunoaşterea României Mari s-a datorat în parte conexiunilor şi charismei Reginei Maria. A făcut lobby pentru ţară în 1919, la Paris, când România cerea Transilvania, Bucovina şi întreg Banatul, adică respectarea garanţiilor din anul 1916, deşi semnase pacea separată cu Germania prin guvernul Marghiloman. Când scrisorile lui Ionel Brătianu către rege vorbeau despre răceala şi enervarea cu care era tratat, regina este trimisă la Paris într-o aşa-numită vizită particulară. Premierul Georges Clemenceau o întâmpină la Elysee cu garda de onoare, preşedintele Poincare îi conferă Legiunea de Onoare, Academia Franceză o aplaudă, iar parizienii o întâmpină pretutindeni cu entuziasm. Continue reading

Începuturi românești. Gelu, Glad și Menumorut. Despre Glad

glad

Voievodatul lui Glad își avea granițele între Mureș, Dunăre, Tisa și Carpați, adică mare parte din Banatul actual. Reședința era la Orșova(castrum Urscia) sau Cuvin(castrum Keve). Etnicitatea lui este discutabilă, tot ceea ce știm despre el este că era “ieșit din cetatea Vidinului”, foarte probabil Glad fiind aliat al țarului bulgar. Va lupta împotriva ungurilor cu o armată compusă din români, cumani(de fapt pecenegi) și bulgari.Conflictul cu maghiarii(desfășurat în jurul anului 927) s-a încheiat prin cedarea de către voievodul bănățean a castrului Keve și a Orșovei. Este dificil de spus dacă acesta a rămas vasal al regelui maghiar. Gesta Hungarorum relatează în detaliu conflictul Continue reading

Bătălia de la Călugăreni și marea zi de glorie a lui Mihai Viteazul

batalia de la calugareni

Anul 1594 înseamnă pentru Mihai Viteazul momentul declanșării acțiunilor anti-otomane. Îi ucide în noiembrie pe creditorii turci din București. Aceeași soartă o are și garnizoana de 2000 de soldați staționată în capitală cu menirea de al-l suppraveghea pe domn. Sunt câștigate o și o serie de bătălii minore care vor îi vor determina pe munteni să facă incursiuni la sud de Dunăre. Bulgarii se răscoală și ei, iar Sofia este asediată. Turcii nu puteau tolera o asemena situație.La începutul lui august 1595, Sinan pașa trece Dunărea. Continue reading

Cum s-a unit Bucovina cu Patria Mamă în 1918

unirea bucovinei cu românia

În toamna anului 1918 s-a prăbușit monarhia Austro-Ungară. Profitând de acest fapt, locuitorii din statul dualist au făcut uz de dreptul la autodeterminare al popoarelor proclamat în declarația celor 14 puncte a președintelui american Woodrow Wilson. Croații, cehii, slovacii, polonezii, bosniacii și românii au manifestat în sensul desprinderii de Viena.

Stema Bucovinei

Stema Bucovinei

Pe 17 octombrie 1918 deputații români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Național Român din Austria, iar pe 22 octombrie apărea la Cernăuți primul număr al gazetei Glasul Bucovinei. În paginile sale se scria: “Vrem să rămânem români pe pământul strămoșesc și să ne cârmuim singuri, cum o cer interesele noastre românești”. Continue reading