Litovoi- voievodul Olteniei de acum 800 de ani

litovoi

Conform Diplomei cavalerilor ioaniți în actuala Oltenie, Litovoi era cel mai puternic voievod de secol XIII. Pe 8 ianuarie 1285 regele Ungariei Ladislau Cumanul îi dădea magistrului Georgius o moşie drept răsplată pentru faptele sale de arme, iar în document apare şi o relatare despre români: „Şi în sfârşit, când începusem noi a domni, fiind încă copil, după moartea preaiubitului nostru tată, iar voievodul Litovoi împreună cu fraţii săi, în necredinţa sa, cuprinse pe seama sa o parte din regatul nostru, aflătoare dincolo de Carpaţi, şi cu toate îndemnurile noastre nu s-a îngrijit să ne plătească veniturile ce ni se cuveneau din acea parte, l-am trimis împotriva lui pe des-numitul magistru Georgius, care, luptând împotriva aceluia cu cea mai mare credinţă, l-a ucis pe el, iar pe fratele lui Bărbat (Barbath în original) l-a luat în prinsoare şi ni l-a adus nouă. Pentru răscumpărarea acestuia noi am stors o sumă de bani foarte mare şi astfel, prin slujbele acelui magistru Georgius s-a aşezat iar tributul ce ni se datora din acele părţi”. Continue reading

Când a căzut Imperiul Roman?

romul8
În anul 476, Odoacru, liderul revoltei mercenarilor sciri, heruli și rugi, l-a detronat pe Romulus Augustulus, care era minor. Odoacru a devenit rege clientelar al lui Julius Nepos, fostul împărat, care fusese detronat de generalul Orestes care la rândul său îl pusese pe tron fiul său sub numele de Romulus Augustulus. După 480, anul morții lui Julius Nepos, Odoacru a devenit reprezentant în Italia al împăratului de la Constantinopol, Zeno. Deși se intitula regele clientelar, reprezentat al lui Nepos, niciun contemporan nu mai considera că vechiul împărat mai avea vreo putere reală din moment ce el fugise în Dalmația ca un laș. Chiar și când era sub tutela lui Zenon, Odoacru utiliza numele de rex, rege în latină. În perioada următoare tradiția romană a mai continuat în vestul Europei, dar ușor, ușor s-a stins. Continue reading

Nicolae Mavrogheni- un al doilea Vlad Țepeș. Trăsura trasă de cerbi cu coarne aurite

nicolae mavrogheni trasura

Nicolae P. Mavrogheni -mavros înseamnă în greacă negru- era de origine din insula Paros(Arhipelagul Cicladelor) și în tinerețe se aflase sub comanda amiralului otoman. Nu era străin de piraterie contra grecilor din Fanar pentru care nutrea sentimente dușmănoase. Cu ajutorul amiralului este numit domn pe 5 aprilie 1786, făcându-și intrarea în București pe 28 mai. Un cronicar contemporan, Dionisie Eclesiarhul, ni-l înfățișează ca un ”om înalt, uscățiv la obraz și strajnic”. Spre deosebire de alți domnitori greci de pe tronul Principatelor, el nu a pus atât de mult povara fiscală pe umerii țăranilor și orășenilor săraci, cât pe seama celor avuți care își făcuseră averea în mod dubios. Grecilor le-a confiscat averile pe motiv ca nu erau moștenite de cinci generatii, deci foarte probabil erau dobândite prin fel de fel de fraude. Continue reading

Oaspeţii de la Castelul Peleş

pelesj

“În cei douăzeci şi doi de ani, câţi am trăit impreună, am văzut castelul din Sinaia schimbându-se la faţă mai mult decât o dată. Necontenit regele născocea vreo imbunătăţire, cu bucuria cu care părintele se bucura de sporul copilului său. Ceasuri intregi era el in stare să născocească prin mândrele incăperi unde an de an ingrămădise comori nepreţuite. Picturi de maeştri vechi, mobile bătrâne, preţioase vase, covoare răsăritene şi arme de felul cel mai rar. O viaţă şi-o cheltuise ca să strângă toate aceste nepreţuite lucruri căci era un om care trăia pentru alţii, cheltuind numai puţin pentru el insuşi”, scrie regina Maria. Continue reading

Lev Tolstoi la București

tolstoi

În după-amiaza zilei de 12 martie 1854 o „căruţă mai mică şi mai proastă decât cele în care se transportă la noi ( Rusia) fânul” oprea în București. Din ea a coborât un tânăr de 25 de ani, cu mustăcioară şi favoriţi lungi, tăiaţi cu eleganţă pe linia maxilarului, pe nume Lev Tolstoi. Era „aproape mort de oboseală”: străbătuse de 1100 km. Două zile a dormit dus. Și-a căutat gazdă, și a găsit-o, o casă europeană, în formă de potcoavă, cu etaj şi cu pian, casa Gae de pe uliţa Izvor. Continue reading

Funeraliile lui Attlia

attila hunul

Ascunse cu grijă în iarba înaltă ce acoperea câmpul, iscoadele romane priveau tot mai îngrozite și uimite. În mijlocul unei grămezi de corturi ridicate între căsuțe se afla un superb pavilion de mătase. Laturile deschise lăsau să se vadă bine trupul lui Attila. Era scund, pieptul lat și avea capul mare. Cei care-l văzuseră în timpul vieții spuneau că avea ochii mici, barbă rară și încărunțită, nasul turtit și ten închis la culoare. Așa arăta acel om puternic, mort subit în floarea vârstei, un luptător călit, obișnuit cu multe ore în șaua calului. Acesta era strălucitul comandant care transformase niște nomazi care trăiseră după principiul “atacă și ia ce apuci”, într-o forță disciplinată care în prima jumătate a secolului al V-lea a străbătut 1500 de km prin Europa, de la Marea Neagră la câmpiile fertile ale Franței. Attila hunul a fost unul dintre cei mai temuți dușmani ai Romei. În atacuri fulgerătoare a distrus zeci de orașe bogate și bine apărate, amenințând chiar Roma. Continue reading

Semnificația și originea furatului miresei. Obiceiuri de cununie de acum 100 de ani

oas

După cununia religioasă, mirii se întorceau la casa socrilor mari, iar mama tânărului îi cuprindea pe amândoi cu o cingătoare şi îi trăgea în casă în acelaşi timp, pentru ca să îi împreuneze pentru toată viaţa. Când ajungeau la poarta mirelui, el avea grijă să păşească primul este prag, pentru a conduce în casă. În Arad, tinerii încercau să se calce pe picior, iar cel care reuşea să îşi pună piciorul peste celălalt avea să conducă în familie. Continue reading