Pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk trupele Germaniei naziste mărşăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldaţii a două ideologii autodeclarate ca inamice îşi dădeau mâna şi făceau schimb de ţigări după ce sfâşiaseră Polonia. Continue reading
Drumul Japoniei către Pearl Harbor fusese stabilit încă de pe 13 aprilie 1941, când semnase un pact de neagresiune cu URSS în urmă căruia teoretic cele două state erau protejate împotriva unui război pe ambele fronturi, la fel cum făcuse în Europa pactul Ribbentrop-Molotov. Continue reading
“Dacă ai mintea împăcată cu sufletul poți înfrânge orice dușman și să trăiești multe vieți fericite.
În doar șapte ani am realizat cel mai măreț lucru- am unit întreaga lume într-un singur imperiu. Continue reading
În anii războiul de întregire 1916-1919, aviatorii români şi-au adus o importantă contribuţie la reuşita operaţiunilor militare. Lipsită, la început, de experienţa unui război modern dus pe un front de sute de kilometri, aviaţia militară naţională, înfiinţată în anul 1910, a trebuit să facă faţă noilor cerinţe. Continue reading
În a doua jumătate a veacului al III-lea, datorită invaziilor, autoritățile romane se retrag din Dacia. Data evenimentului nu poate fi stabilită cu certitudine, mai mulți specialiști optând pentru anii 267-268 din vremea domniei lui Gallienus sau pentru anul 271, în timpul lui Aurelian. Faptul că provincia întemeiată de Traian nu a fost părăsită de întreagă populație este evident, autoritățile evacuând numai armată și administrația, la care se adăugau clasele înstărite, proces care se va repetă întocmai și în alte provincii romane. În veacurile XVIII-XIX va apărea teoria conform căreia după retragerea romană, Dacia a rămas pustie, iar ungurii au fost primii care au repopulat teritoriul. Românii ar fi fost un popor care s-a format la sud de Dunăre și în secolul XIII au revenit în fosta Dacie. Această teorie a fost născocită pentru a justifica maghiarizarea care avea loc în Transilvania în ultima parte a veacului al XIX-lea. Continue reading
Deși vasal al regelui Ungariei, așa cum este numit în mai multe documente ale vremii, Basarab dăduse destule semne de rebeliune față de cel ce ar fi trebuit să îi fie suveranan, Carol Robert de Anjou. În anul 1323, Basarab îl sprijină militar pe țarul bulgar Mihail Sisman în lupta împotriva Imperiul Bizantin, o acțiune ce încălca vasalitatea față de regele Ungariei. Un document emis de rege la 18 iunie 1325 îl numește pe voievodul muntean „Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare” deoarece domnitorul român ocupase Banatul de Severin. La 28 iulie 1330, voievodul muntean este alături de același Mihai Sisman în lupta de la Velbuzd, împotriva regelui sârb Ștefan Decanski, un aliat al lui Carol Robert de Anjou. Probabil, acesta a și fost motivul pentru care regele ungur decide să dea o lecție rebelului valah și să îl îndepărteze de la domnie. Continue reading
Dacii intră în atenția romanilor abia atunci când ei devin o amenințare astfel încât sursele directe despre geți(daci) sunt puține:
“Boerebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceștia ticăloșiți de nesfârșitele războaie (interne probabil) și i-a îndreptat prin abstinență și sobrietate și ascultare de porunci, asa încât, în câțiva ani, a întemeiat o mare stăpânire și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine; ba a ajuns să fie temut chiar si de romani pentru că trecea Istrul fără frică, prădând Tracia până în Macedonia și Iliria, iar pe celți, cei ce se amestecasera cu tracii si cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar pe boiii de sub conducerea lui Critasiros, precum și pe taurisci, i-a nimicit cu desăvârșire…” – Strabon(64 î. Hr- 24 d.Hr.), Geographia. Continue reading
“Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea” Continue reading
Cum fusese stabilit, exact ca în 1881, ceremonia Încoronării trebuia să fie urmată de două zile de sărbătorire a măreţului eveniment. Asupra acestui aspect stăruise Nicolae Iorga, invocând continuitatea şi rădăcinile istorice, acel sănătos obicei roman de a oferi poporului pâine şi circ, făcându-l astfel părtaş la bucuria conducătorilor. Continue reading
Un oraş civilizat nu înseamnă doar blocuri şi bulevarde asfaltate, cum am auzit deseori, este reprezentat şi de instituţii adecvate civilizaţiei. Cel mai edificator exemplu l-a constituit puterea romană, care a sădit modelul Romei în orice ţinut cucerit, inclusiv pe meleagurile noastre. Prin ce anume se definea modelul impus? Prin drumuri pietruite, apeducte, teatre, băi şi hipodroame, ce au existat până şi în cea mai măruntă localitate din spaţiul devenit românesc. Invaziile hunilor, slavilor şi a altor sălbatici, precum şi stăpânirea otomană au şters fizic şi din mentalitate modelul roman, păstrat, însă, în centrul şi în vestul continentului european. Când elitele strămoşeşti s-au trezit din letargie, prin Cantemir şi învăţaţii Şcolii Ardelene, au priceput imediat ce trebuie făcut: recuperarea latinităţii prin lexic şi prin revitalizarea modelului roman. Continue reading