Procesul verbal al adunării elective din Bucureşti, despre alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Ţării Româneşti


unire1

D-l Const. Cantacuzino mulţumeşte asemenea Adunărei şi apoi propune că, de vreme ce acum Camera este constituită, crede că poate fără zăbavă, chiar în această esenţă, proceda la alegerea domnului spre a nu se mai întârzia o lucrare aşteptată cu atâta nerăbdare de ţară. Adaogă că câmpul alegerei ne este mai întins decât totdeauna, căci Convenţia nu mai face nici o osebire între moldoveni şi români.
Se consultă Adunarea asupra acestei propuneri, care se adoptă în unanimitate.
Apoi se face apelul nominal spre a se constata dacă numărul deputaţilor prezenţi este 3/4 părţi, ca să poată păşi la alegerea domnului, conform art. 13 din Convenţia de la 7(19) august.
La apelul nominal, din deputaţii primiţi şi înscrişi se află /de/ faţă 64 şi lipsă doi, şi anume : prinţul Barbu ştirbei şi logofătul Ioan Slătineanu.
Colonelul I. E. Florescu propune să se săvârşească jurământul, prescris în asemenea caz la art. 31 din Regulamentul organic.
Adunarea se consultă şi primeşte. Atunci, preasfinţia-sa părintele mitropolit se ridică în picioare şi pronunţă, cu glas mare, în faţa deputaţilor, formula jurământului, şi apoi toţi deputaţii, unul după altul, păşesc la birou, unde săvârşesc jurământul cerut, cu mâna pe Sf. evanghelie şi sărutând Sf. cruce, pronunţând cu glas mare: „jur !”.
unire

După aceasta, se procedează, prin apel nominal şi vot secret, la alegerea domnului.
Se deschide scrutinul, şi, după citirea biletelor, preasfinţia-sa părintele mitropolit, prezidentul Adunărei, proclamă că s-a ales domnul Ţărei Româneşti cu unanimitatea voturilor exprimate, adică 64, prinţul Moldovei, Alexandru Ioan I. Cuza.
La această proclamare, toată Adunarea se ridică şi sala răsună de aplauzele şi strigările, de trei ori repetate, ale deputaţilor şi publicului: „Să trăiască Unirea ! Să trăiască Alexandru Ioan I. Cuza ! Să trăiască puterile suzerană şi garante !”

Anexa A. – Proces verbal despre alegerea prinţului Alexandru Ioan I. Cuza ca domn al Valahiei în 24 ianuarie/5 februarie 1859.

Principatele Unite.
Adunarea electivă a Ţării Româneşti
Astăzi, sâmbătă, în 24 ianuarie, Adunarea electivă procedând la vot pentru alegerea domnului său, rezultatul a fost că, cu unanimitate, s-a ales Alexandru Ioan I. Cuza, domnul actual al Moldovei, şi s-a proclamat domn şi al Ţărei Româneşti. Se constată acest rezultat sub iscălitura preşedintelui şi a secretarilor.
Preşedintele (subscris) Nifon, mitropolit.
Secretarii (subscrişi) A. Arasache, I. Cantacuzino, D. Brătianu, S. Fălcoianu.

unire3

Anexa B. Cuvântul pronunţat de d. V. Boerescu la finele şedinţei Adunărei elective a Valahiei în 24 ianuarie/5 februarie 1859.

Domnilor ! Această zi este cea mai mare ce au văzut românii în analele istoriei lor ! Actul ce am făcut noi astăzi este un act ce dovedeşte la noi un patriotism şi o dezinteresare aşa de mare, cum rar se poate vedea exemple la naţiunile cele mai civilizate ale Europei. Sunt acum mai mult de două secole şi jumătate de când Unirea românilor, aspiraţiunea generoasă a tuturor generaţiilor, căuta să se realizeze prin puterea materială, prin forţă, prin sânge. Astăzi, Unirea se realizează prin puterile morale, prin armele spirituale.

unire2

Alegerea domnului Alexandru Ioan Cuza este ea conformă cu Convenţia din Paris ? Liniştiţi-vă, domnilor şi căutaţi fiecare răspunsul în conştiinţa şi raţiunea voastră. Alegerea noastră este legală; actul nostru este din cele mai legitime ce un om poate face în circumstanţe atât de grele. El nu este în nimic contrariu literei Convenţiei; din contră, este absolut conform cu spiritul său. Convenţia voieşte ca fiecare Principat să-şi aibă un guvern al său. Dar guvernul unui stat se compune mai ales din puterea legislativă şi executivă. Acest principiu atinsu-s-a în ceva ? Nicidecum. Fiecare Principat, atât Moldova, cât şi Ţara Românească, are un guvern separat, adică o Cameră a sa, un minister al său, o administraţie a sa. Unirea noastră nu este politică, este numai personală. Am unit adică două guverne într-o singură mână. Dar guvernele sunt două, deşi persoana este una, cea ce este absolut conform cu Convenţia. Pe de altă parte, ce şi-au propus puterile garante prin actul lor de la 7/19 august ? Ele şi-au propus, între altele, că aceste ţări, prin identitatea legilor lor, prin acţiunea comună a guvernelor lor, să ajungă la puterea ce le face a se respecta ca naţie şi la prosperitatea legilor lor, prin acţiunea comună a guvernelor lor, să ajungă la puterea ce le face a se respecta ca naţie şi la prosperitatea materială ce le face a se ridica ca societate.”

Vasile Boerescu

Vasile Boerescu

Leave a Reply