Lupta de la Baia- marea confruntare dintre Ștefan cel Mare și unguri


batalie2

După urcarea sa pe tron, Ştefan cel Mare a îmbunătăţit relaţiile cu Polonia, vecinul nordic al Moldovei, care, în anii anteriori, cunoscuseră momente de tensiune. Expresie acestei orientări a fost tratatul de la Overchelăuţi (4 aprilie 1459), prin care Ştefan s-a recunoscut vasal numai regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello (1447-1492), obţinând, în schimb, îndepărtarea lui Petru Aron, fostul domn, de graniţele Moldovei. Un asemenea gest a stârnit animozitatea regatului ungar, condus de Matia Corvin.Relaţiile cu acesta au devenit şi mai tensionate după ce Petru Aron s-a refugiat în Transilvania (1460), fapt ce l-a determinat pe Ştefan să organizeze mai multe incursiuni militare la vest de Carpaţi. Dar, cel mai important motiv de dispută a fost cetatea Chilia, cedată de Petru al II- lea, domnul Moldovei, lui Iancu de Hunedoara (1448).

batalie3

Ştefan cel Mare a atacat cetatea la 22 ianuarie 1462, dar încercarea s-a dovedit infructuoasă. Trei ani mai târziu, el a asediat şi cucerit Chilia, în care a instalat o puternică garnizoană. Moldova a câştigat o poziţie strategică şi comercială deosebită, fapt care a adâncit conflictul cu Ungaria, dar şi cu Poarta Otomana şi Ţara Românească. Încercând să prevină o reacţie a regatului ungar, Ştefan cel Mare a sprijinit răscoala nobilimii şi a oraşelor din Transilvania împotriva regelui Matia Corvin din vara anului 1467. Răscoala a fost înăbuşită, iar regele ungar a decis organizarea unei expediţii militare la est de Carpaţi pentru a-l înlocui pe Ştefan de pe tron şi a readuce Moldova în sfera sa de influenţă. Concentrarea oştirii regale a avut loc în regiunea Braşov, la sfârşitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie. Efectivele mobilizate de regele ungar diferă în funcţie de sursa utilizată. Jan Dlugosz vorbeşte de circa 40.000 de oameni, ceea ce pare a fi exagerat, în timp ce alte izvoare dau cifra de 25.000 de oameni, mai aproape de adevăr. La rândul său, Ştefan a dispus de 12.000 de oameni, număr care a fost acceptat de majoritatea specialiştilor.

batalie1

Oastea lui Matei Corvin era superioară numeric şi ca dotare, dispunând, între altele de o numeroasă artilerie, inclusiv de asediu. Organizând o expediţie în plină iarnă, Matei Corvin a mizat pe realizarea surprizei, spre a nu-i da posibilitatea domnului moldovean să-şi concentreze forţele şi mijloacele şi să facă apel la oastea cea mare. Corvin plănuia să pătrundă la est de Carpaţi prin trecătoarea Oituz, să urmeze valea Siretului, să ia Suceava, şi să-l înlocuiască pe Ştefan de pe tron cu Petru Aron, pretendent care se găsea în oastea sa. Intuind planul, Ştefan a blocat trecătorile şi a trecut la apărarea strategică, printr-o permanentă hărţuire a forţelor invadatoare. La 19 noiembrie 1467, după o săptămână de confruntări în trecătoarea Oituz, armata ungară a ajuns în Târgul Trotuşului. După ce a incendiat oraşul, forţele lui Matei Corvin s-au deplasat către Bacău, apoi la Roman, unde a ajuns la 29 noiembrie. Pentru a câştiga timp, Ştefan a iniţiat tratative care totuși nu au dus la vreun rezultat. Armata ungară a rămas în Roman până la 7 decembrie, de unde s-a îndreptat spre Baia, un târg prosper, unde exista o biserică catolică şi o colonie de saşi, ceea ce oferea condiţii relativ optime pentru cantonarea oastei ungare. Ştefan a hotărât să dea bătălia decisivă aici, întrucât nu dorea să-i ofere răgazul necesar regelui pentru organizarea asediului Sucevei, acţiune pentru care armata invadatoare dispunea de o artilerie puternică. Până în acel moment, domnul moldovean a adoptat o atitudine defensivă, ceea ce a generat tendinţele centrifuge ale unor mari boieri.

batalie

Ştefan şi-a deplasat forţele principale dislocate iniţial la sud-vest de Suceava în împrejurimile fostei capitale a ţării. Planul domnului moldovean prevedea realizarea unei manevre dublu învăluitoare, concomitent cu un atac frontal, care să prindă ca într-un cleşte forţele invadatoare. Având în vedere disproporţia de forţe, Ştefan a căutat să realizeze surprinderea, dar nu a reuşit, Matia Corvin fiind avertizat de un secui, care s-a întâlnit întâmplător cu o parte a cavaleriei moldoveneşti. Cu toate acestea, Ştefan a atacat Baia, dându-i în prealabil foc. Bătălia a fost crâncenă, cu lupte de stradă nocturne şi cu pierderi importante de ambele părţi. Izvoarele moldoveneşti şi poloneze vorbesc de o mare victorie a armatei moldoveneşti, regele însuşi fiind rănit în luptă de trei ori. Aceleaşi surse estimează că dacă a treia coloană, condusă de vornicul Crasneş, ar fi atacat împreună cu celelalte două, dezastrul armatei ungare ar fi fost complet. După bătălie, el a omorât, conform unui document polonez, 24 de mari boieri, între care s-a aflat şi vornicul Crasneş, alţi 40 de rang inferior fiind traşi în ţeapă. În schimb, sursele ungureşti sau apropiate lui Matia Corvin subliniază marile pierderi ale lui Ştefan, doar 5.000 din cei 12.000 de oșteni moldoveni scăpând cu viaţă. Baia, după ele, a fost o victorie fără dubii a lui Matia Corvin.

lie2

Dacă înfruntarea din fosta capitală a Moldovei nu a fost o victorie zdrobitoare a lui Ştefan, aşa cum indică numeroase izvoare, ea nu putea să fie un succes pentru regele Matia Corvin. El a dispus retragerea din Moldova, oastea fiind urmărită permanent de trupele moldoveneşti şi de localnici. De Crăciun, Matia Corvin se afla la Braşov, acolo de unde pornise campania cu aproape două luni în urmă. Obiectivele acesteia – înlocuirea lui Ştefan de pe tron, instalarea unui nou domn la Suceava, aducerea Moldovei în sfera de influenţă a regatului ungar – nu au putut fi atinse, ceea ce a echivalat cu o înfrângere de proporţii pentru regele ungar.

stefan-cel-mare-movila-lui-soiman

sursa

Petre Otu, 100 de mari bătalii din istoria României, editura Orizonturi, București, 2013, p. 96-100

One thought on “Lupta de la Baia- marea confruntare dintre Ștefan cel Mare și unguri”

Leave a Reply