Category Archives: Romani

Spiru Haret- părintele învățământului modern

s77932-0-statuie_spiru_haret_universitate_bucuresti

Spiru Haret s-a născut la Hanul Conachi, Iaşi, în 15 februarie 1851. Învăţătura primară şi-a început-o în familie şi apoi la şcoala primară din Dorohoi, iar la 28 aprilie 1860 a fost înscris în clasa a II-a la şcoala din Sărărie (Iaşi), aflată sub conducerea lui Toma Săvescu, care a trăit să-şi vadă şcolarul urcând pe rând toate treptele scării sociale. Precocitatea ştiinţifică a lui Haret a fost probată de cele două manuale pe care le-a publicat încă de pe băncile liceului, unul de algebră şi altul de trigonometrie. Continue reading

Cine era cu adevărat Nicolae Titulescu

citat nicolae titulescu

Elena Văcărescu una dintre cele mai apropiate persoane de marele diplomat scrie cu adâncă admirație. “Cannes, 18 martie 1941

A murit Titulescu, neobișnuitul, marele nostru Titus, Tutulică, Titu nu mai este. Aruncat în afara vieții, deja de mai multă vreme, el nu mai aparține decât regretelor noastre… dar ce ființă minunată și plină de taine în sensul larg al cuvântului, ce verb, ce forță, ce siluetă proiectată peste toate orizonturile politice a dispărut. Titus! Societatea Națiunilor, Europa fericită, sigură de ea însăși, ședințele în care cu pasul ferm, capul sus, umerii largi, ținuta imperioasă, Titulescu trecea prin mulțimea delegaților pentru a urca la tribună. Continue reading

G. Călinescu- cel mai mare critic literar

Calinescu

S-a născut la București ca Gheorghe Vișan, fiul Mariei Vișan. Copilul e crescut de impiegatul C.F.R. Constantin Călinescu și de soția sa, Maria, în casa cărora mama băiatului lucra ca menajeră. Familia Călinescu, împreună cu „femeia în casă” și copilul, se mută la Botoșani, apoi impiegatul Călinescu este transferat la Iași. Aici în 1906, Gheorghe Vișan (viitorul scriitor) e înscris la Școala „Carol I”, de pe lângă Liceul Internat. În 1907, Maria Vișan (mama sa naturală) acceptă ca soții Călinescu, care nu aveau copii, să-l înfieze. De acum, se va numi Gheorghe Călinescu. De reținut că pe tot parcursul vieții a semnat G. Călinescu, niciodată Gheorghe Călinescu sau cum auzim azi, George Călinescu. Se mută la București în 1908. Nu a excelat la vreo materie în anii copilăriei și adolescenței. Continue reading

Petre Țuțea- ”Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de ţăran din Muscel”

tpetre-tutea_a

“Treisprezece ani de închisoare… Aveam doar o hăinuţă de puşcăriaş. Ne dădeau o zeamă chioară şi mămăligă friptă. M-au bătut… M-au arestat acasă. Nici nu ţin minte anul… Când m-au anchetat am leşinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea la Jilava, la Ocnele Mari şi pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sunt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu laşitatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motive religioase… Treisprezece ani! Nu pot să povestesc tot ce-am suferit pentru că nu pot să ofensez poporul român spunându-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităţi.” Continue reading

Mircea Eliade- de la adolescentul miop la Maitreyi

e9999-mircea-eliade

„Cea dintâi şi singura datorie esenţială a omului este caritatea, adică o neobosită justificare a bucuriei existenţei. A face din viaţa ta o permanentă bucurie – în pofida tuturor mizeriilor, şi întunecimilor, şi păcatelor, şi neputinţelor, şi dezamăgirilor – iată o datorie adevărată a omului şi a omeniei din tine. Cred că binele se justifică şi se recunoaşte prin bucurie. Cel mai mare păcat contra umanităţii este tristeţea disperată ridicată la valoarea supremă a spiritualităţii“, scria Mircea Eliade în lucrarea „Oceanografie“. Lumea cărţilor rămâne una dintre cele mai frumoase, dar, totodată, şi una dintre cele mai periculoase. Marele romancier şi istoric al religiilor, Mircea Eliade (1907-1986), ne arată că această lume este departe de a fi cunoscută aşa cum este ea de fapt. Continue reading

Zece lucruri despre Ion Iliescu și regimul său

iiiiii

„Duşman” şi „prieten” al NATO

Atitudinea lui Ion Iliescu faţă de NATO a fost oscilantă. În 1999, în calitate de lider al principalului partid de opoziţie, PDSR, a înfierat, cu mânie proletară, intervenţia militară americană în Kosovo. Scopul său a fost acela de a-i aduce prejudicii de imagine preşedintelui Emil Constantinescu, a cărui funcţie o viza. După ce a câştigat în 2000 un nou mandat de şef al statului, Ion Iliescu a susţinut puternic ideea integrării României în Alianţa Nord-Atlantică, mai ales după 11 septembrie 2001. Continue reading

Moș Ion Roată și Unirea lui Cuza-Vodă

ion roata

În fiecare an, în luna ianuarie, sărbătorim Unirea. Cu acest prilej ne amintim şi de cei care au pus umărul la realizarea ei. Unul dintre aceştia este şi vrânceanul Moş Ion Roată, intrat în istorie ca o legendă. A văzut lumina zilei în sătucul Velniţa, din comuna Câmpurile de Sus, astăzi Câmpuri, din fostul judeţ Putna, veche aşezare, nu departe de graniţa “de trei hotare”, unde de veacuri îşi dădeau mâna cele “trei ţări surori”, Moldova, Transilvania şi Ţară Românească. În 1820 era cea mai mare localitate din ţinut. Se trăgea dintr-o familie de ţărani clăcăşi, cu o situaţie materială precară, truditori din tată-n fiu pe moşia boierilor Dăscălescu, din localitate. S-a născut în 1806, ca fiu al lui Constantin şi Măriuţei Roată. Era o familie numeroasă formată din patru copii, doi băieţi şi două fete. Din documentele existente rezultă că nu a avut nici un fel de învăţătură. Nu ştia să scrie şi să citească deoarece, în vremea copilăriei sale, şcolile săteşti erau o raritate. Prima şcoală în Câmpurile apare după Unire, la 1868, când Roată avea deja 62 de ani. Continue reading

Vlad Țepeș- între faimă și defăimare. Originea legendei despre Dracula vampirul

Vlad Tepes

Vlad Țepeș s-a bucurat de un renume european manifestat printr-o abundentă producție literară, răspândită încă din a doua jumătate a veacului al XV-lea în centrul și Răsăritul continentului. Personalitatea sa complexă, puternică și oarecum contradictorie a devenit celebră încă din timpul vieții când Matia Corvin, regele maghiar care primise mari subsidii din partea Apusului pentru a susține lupta antiotomană, a inițiat o campanie de propagandă menită a justifica abandonarea acțiunii la care se angajase. În acest scop, regele Ungariei a încurajat difuzarea în Europa a așa numitelor narațiuni germane(săsești) care urmăreau compormiterea domnitorului vlah, din cauza măsurilor aspre întreprinse de acesta împotriva negustorilor sași. Drept răzbunare, povestirile au ales și au prezentat din viața lui Țepeș – cu multe exagerări- doar faptele de cruzime, înfățișându-le fără explicații. Lipsa motivelor îl făcea pe Țepeș să pară drept un om care își urmărea doar satisfacerea instinctelor criminale și exprimarea celor mai sadice idei de tortură. Continue reading