Tag Archives: armata romana in al doilea razboi mondial

Cum a eliberat Armata română Cehoslovacia de sub horthyști și naziști

Eliberarea Cehoslovaciei

Între 18 decembrie 1944 și 12 mai 1945, pe teritoriul Cehoslovaciei, 16 divizii române de infanterie, cavalerie, munte și artilerie antiaeriană, Corpul I aerian, Brigada căi ferate, Regimentul de care de luptă și alte unități și formațiuni cu un total de peste 248.000 de militari, au participat la eliberarea Cehoslovaciei unde se aflau efectivele germane și ungurești. Trupele române au pătruns circa 400 de km. în dispozitivul inamic, pe un front situat între 50 și 130 de km, au forțat 4 cursuri de apă, au străbătut prin luptă 10 masive muntoase mai importante și au cucerit singure sau în cooperare cu forțe sovietice peste 1700 de localități, între care 31 de orașe. În acest timp, ostașii români au provocat inamicului pierderi cifrate la circa 23.000 de militari(morți și prizonieri), pierderile propii ridicându-se la peste 66.000 de militari(morți, răniți și dispăruți), adică aproximativ 30% din efectivele angajate în luptă. Continue reading

Eliberarea nordului Bucovinei- “Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria!”

cernauti eliberare

În perioada 22 iunie- 2 iulie 1941 s-a desfășurat “bătălia așteptării” (“așteptarea strategică”) în cadrul căreia trupele române și germane au întreprins acțiuni de luptă pentru îmbunătățirea dipozitivului de plecare la ofensivă, au executat incursiuni în liniile inamice și au constituit capete de pod peste Prut. Din cei 1.139.594 de cetățeni înscriși pe listele de mobilizare (39.476 de ofițeti, 57.002 de subofițeri și 1.043.116 trupă), 325.685 erau angrenați în lupta de recucerire a teritoriilor cotropite de sovietici. Continue reading

Cum au văzut germanii 23 august 1944?

23 august 1944

Wilfried H. Lang era în august 1944 servant de tun „Flakhelfer“ în Lufwaffe, deşi avea pe atunci numai 14 ani. Acesta a povestit în propriul documentar, „Un Stalingrad pe Dunãre“, cum a trãit momentul actului de la 23 august 1944, când România, aliata de pânã atunci a Germaniei, a întors armele. Acesta relateazã despre uimirea care a cuprins ambele pãrţi, românã şi germanã, dupã declaraţia radiofonicã a Regelui Mihai, deoarece relaţiile între aliaţi fuseserã extrem de calde, prieteneşti. Dupã o tentativã de simulare a luptei, între români şi germani, lucrurile au luat o întorsãturã serioasã dupã un atac al românilor. Germanii au trebuit sã se retragã spre Nord, cãtre Braşov pentru a scãpa de prizonierat, ducând lupte în localitãţile de pe traseul actaulului DN1 A cãtre Cheia, unde au avut multe pierderi. Continue reading