Când războiul din 1877-1878 se apropia de final, România- care adusese o contribuție militară importantă și în anumite momente chiar hotărâtoare în desfășurarea campaniei antiotomane- a trimis pe colonelul Eraclie Arion la Kazanlîk spre a trata alături de reprezentanții ruși și otomani preliminariile păcii cu Poarta. Prin jurnalul Consiliului de Miniștri din 2 ianuarie 1878 se punea în vedere colonelului Arion că în cazul neadmiterii sale la negocierile armistițiului și păcii să declare ”nul și neavenit orice act care ne-ar privi și la care nu am participat”. Continue reading
Tag Archives: razboiul de independenta
Se împlinesc 140 de ani de la victoria de la Smârdan. Povestea celui mai cunoscut tablou al Independenței
Victoria asupra otomanilor la Plevna din noiembrie 1877 a generat modificări în strategiile ofensive ale armatelor româno-ruse. Astfel, trupele țriste s-au îndreptat spre est, în direcția Adrianopol, în timp ce armata română primise misiunea de a contracara ofensiva detaşamentelor otomane care acţionau în partea nord-vestică a Bulgariei. Intenţia trupelor române de a cuceri Vidinul a presupus o reevaluare a situaţiei, deoarece cetatea beneficia de suportul a trei puncte înaintate de rezistenţă, bine întărite, cele de la Smârdan, Inova şi Capitanovcea. Continue reading
Se împlinesc 140 de ani de la victorioasa bătălie de la Rahova
Bătălia de la Rahova a fost una dintre principalele lupte ale Războiului pentru Independenţa României. În confruntare au fost implicate detaşamente româno-ruse, în vederea supunerii garnizoanei otomane din cetate. Continue reading
Cum a intrat România în Războiul de Independență
În primăvara lui 1877 a izbucnit războiul ruso-otoman. Încercările guvernului român de a obține cooperarea militară a armatei țariste au fost respinse de guvernul de la Petersburg, care aprecia că turcii puteau fi lesne învinși. Clasa politică românescă și în primul rând Carol I doreau consfințirea proclamării Independenței pe câmpul de luptă. Continue reading
Congresul de Pace de la Berlin(1878) sau sacrificiile cerute de Independență
În urma conflictului româno-ruso-otoman din 1877-1878 s-a încheiat Pacea de la San-Stefano, eveniment la care România, stat care a avut pierderi materiale și umane considerabile, nu a primit acceptul de participare. Ni se reunoștea Independența, primeam Dobrogea, dar pierdeam sudul Basarabiei iar România devenea un spațiu de tranzit pentru trupele ruse ce staționau în Bulgaria. Parlamentul a cerut guvernului să nu cedeze niciun teritoriu. Se declanșează o adevărată furtună, Rusia devenind “inamicul punblic numărul unu”. Continue reading
Cum era văzut ostașul român în Războiul de Independență și războaiele mondiale?
1877-1878
Marele Duce Nicolae, fratele ţarului Alexandru al II-lea comandantul armatelor ruse din răboiul ruso-româno – turc, după două înfrângeri severe în faţa turcilor, la Plevna, a trimis următoarea telegramă cifrată domnitorului Carol I (viitorul rege al României) la 19 iulie 1877: “Turcii ne zdrobesc. Rog să faci fuziune, demonstraţiune şi dacă se poate să treci Dunărea, după cum doreşti ”. Generalul A.Cernat ministrul de Război al României reţine în memoriile sale reacţia Marelui Duce Nicolae când l-a anunţat decizia lui principelui Carol de a trece Dunărea: “Vous tombez comme la Providence ” (Sunteți precum Providența). Continue reading