În anul 1393 turcii ajung pe toată linia Dunării vecini cu Mircea cel Bătrân. Chiar și unele posesiuni ale domnitorului român în Dobrogea, de exemplu Silistra, cad în mânile otomanilor. În primăvara lui 1394, Mircea trimite o oaste care a alungat garnizoana turcă instalată la Karinovasî(la sud de munții Balcani), domnul fiind încurajat în această întreprindere de conflictul dintre Baiazid și unii emiri din Asia Mică. Ca răspuns la acțiunea lui Mircea, sultanul strânge 40.000 de oșteni pentru a-l pedepsi. La acestă cifră se adaugă și soldații oferiți de vasalii sârbi Marko Kraljevic din Prilep și Constantin Dragas din Velbuzd. Cele mai multe cronici sârbești datează lupta de la Rovine pe 10 octombrie 1394, dar un document bizantin din septembrie 1395, arătând grija împărătesei bizantine Elena Dragas pentru pomenirea tatălui ei căzut – Marko Kraljevic de altfel- se menționează data de 17 mai 1395. Cei mai mulți istorici contemporani dau ca dată a bătăliei cea de-a doua variantă. Rovine este un toponim neprecizat, probabil pe malurile unui râu mai important al țării. Victoria reputată de Mircea a pus în lumină tactica militară folosită de atâtea ori în cursul evului mediu de români cu distrugerea bunurilor materiale și pustiirea teritoriului aflat în calea dușmanilor. Iată cum au refectat evenimentul cronicile contemporane. Continue reading
Tag Archives: batalia de la rovine
Bătălia de la Rovine- momentul de glorie al lui Mircea cel Bătrân
În anul 1393 turcii ajung pe toată linia Dunării vecini cu Mircea cel Bătrân. Chiar și unele posesiuni ale domnitorului român în Dobrogea, de exemplu Silistra, cad în mânile otomanilor. În primăvara lui 1394, Mircea trimite o oaste care a alungat garnizoana turcă instalată la Karinovasî(la sud de munții Balcani), domnul fiind încurajat în această întreprindere de conflictul dintre Baiazid și unii emiri din Asia Mică. Ca răspuns la acțiunea lui Mircea, sultanul strânge 40.000 de oșteni pentru a-l pedepsi. La acestă cifră se adaugă și soldații oferiți de vasalii sârbi Marko Kraljevic din Prilep și Constantin Dragas din Velbuzd. Cele mai multe cronici sârbești datează lupta de la Rovine pe 10 octombrie 1394, dar un document bizantin din septembrie 1395, arătând grija împărătesei bizantine Elena Dragas pentru pomenirea tatălui ei căzut – Marko Kraljevic- se menționează data de 17 mai 1395. Continue reading
Pe vremea când Țara Românească avea doi domnitori: Mircea cel Bătrân și Vlad Uzurpatorul
În evul mediu domnitorii paracticau asocierea la tron a fiilor pentru ca aceștia să se deprindă cu administrarea țării dar și pentru a-l legitima în fața boierilor. Deși emitea acte singur sau împreună cu tatăl, fiul nu domnea efectiv. A fost însă o scurtă perioadă când Țara Românească a avut efectiv doi domni, fiecare stăpânind o parte a teritoriului. Vă invit în urmăroarele rânduri să aflați mai multe despre această perioadă inedită. Continue reading
Lupta de la Rovine- Cum au reflectat cronicile vremii strălucita victorie?
În anul 1393 turcii ajung pe toată linia Dunării vecini cu Mircea cel Bătrân. Chiar și unele posesiuni ale domnitorului român în Dobrogea, de exemplu Silistra, cad în mânile otomanilor. În primăvara lui 1394, Mircea trimite o oaste care a alungat garnizoana turcă instalată la Karinovasî(la sud de munții Balcani), domnul fiind încurajat în această întreprindere de conflictul dintre Baiazid și unii emiri din Asia Mică. Ca răspuns la acțiunea lui Mircea, sultanul strânge 40.000 de oșteni pentru a-l pedepsi. La acestă cifră se adaugă și soldații oferiți de vasalii sârbi Marko Kraljevic din Prilep și Constantin Dragas din Velbuzd. Cele mai multe cronici sârbești datează lupta de la Rovine pe 10 octombrie 1394, dar un document bizantin din septembrie 1395, arătând grija împărătesei bizantine Elena Dragas pentru pomenirea tatălui ei căzut – Marko Kraljevic de altfel- se menționează data de 17 mai 1395. Cei mai mulți istorici contemporani dau ca dată a bătăliei cea de-a doua variantă. Rovine este un toponim neprecizat, probabil pe malurile unui râu mai important al țării. Victoria reputată de Mircea a pus în lumină tactica militară folosită de atâtea ori în cursul evului mediu de români cu distrugerea bunurilor materiale și pustiirea teritoriului aflat în calea dușmanilor. Iată cum au refectat evenimentul cronicile contemporane. Continue reading