Concomitent cu bătălia de la Mărășești s-a desfășurat bătălia de la Oituz. Ea a fost declanșată pe 26 iulie/8 august 1917, cu două zile după primele lupte de la Mărășești. Inamicul dispunea de forțe net superioare (54 de batalioane și 200 de guri de foc de asediu, comparativ cu 34 de batalioane și 104 guri de artierie ale armatei române) și plănuia să atragă forțele de la Mărășești și să execute o lovitură principală pe direcția Onești. După eforturi succesive, cu mari pierderi, trupele germane au izbutit să pătrundă în sectorul central al frontului doar circa 6 km. Lupte extrem de sângeroase au avut loc în sectoarele Cireșoaia și Coșna unde a fost pecetluită blocarea înaintării inamice. Continue reading
Bătălia de la Mărășești- momentul când au murit oamenii și s-au născut eroii
Ca urmare a luptelor de la Mărăști armata germană și-a mutat centrul ofensivei între Siret și cotul Carpaților, pe direcția Focșani-Mărășești-Adjud. Aceasta trebuia să fie unul din brațele cleștelui în care inamicul intenționa să prindă și să zdrobească forțele române și ruse pentru a putea apoi să cucerească Moldova. Cel de-al doilea braț era format din grupul Gerock care trebuia să înceapă ofensiva la Oituz. În concepția strategică a inamicului, cele două bătălii reprezentau părțile unui ansamblu, prin finalizarea căruia trebuia să se ajungă la nimicirea trupelor româno-ruse, la scoaterea României din război și la deschiderea drumului spre Odessa. Ocuparea Moldovei și Ucrainei de sud trebuia să asigure Germaniei mijloacele economice necesare războiului. În acest scop au fost concentrate importante forțe, utilizându-se toate mijloacele pentru a exploata starea de spirit existentă în rândurile armatei ruse ca urmare a revoluției din februarie 1917. Continue reading
Capriciosul domnișor Vasile Alecsandri
În privința nașterii lui Vasile Alecsandri, ”o mărturie de mitrică” (condică de acte de stare civilă) dă data de 14 iunie 1818 în timp ce scriitorul a ales ziua de 21 iulie 1821. Venirea pe lume a fost oricum una romantică. Fugind de revoluția lui Tudor Vladimirescu care părea că se răspândește și în Moldova, părinții ”bardului din Mircești” se retrag înspre munți. Nașterea are loc pe drumul înspre munții Bacăului, mai exact într-o căruță păzită de patru slugi înarmate, sub vehicul avându-și culcușul chiar tatăl său, vornicul Vasile Alecsandri. Continue reading
Cei dintâi eroi aviatori ai României
În anii războiul de întregire 1916-1919, aviatorii români şi-au adus o importantă contribuţie la reuşita operaţiunilor militare. Lipsită, la început, de experienţa unui război modern dus pe un front de sute de kilometri, aviaţia militară naţională, înfiinţată în anul 1910, a trebuit să facă faţă noilor cerinţe. Continue reading
Nicolae Paulescu- descoperitorul nerecunoscut al insulinei
Nicolae Constantin Paulescu s-a născut pe 30 octombrie 1869 la Bucureşti. Clasele I-XII le termină în Capitală, iar în 1888 devine student la Facultatea de Medicină din Paris. Anul 1891 îi aduce un post la Serviciul medical al Spitalului Hotel Dieu, condus de reputatul profesor Étienne Lancereaux. În 1892 devine extern, prin concurs, al Spitalelor din Paris, pentru ca peste 2 ani să devină, tot prin concurs, intern la Spitalul ”Notre Dame du Perpetuel Secours”. Continue reading
Eliberarea Chișinăului din 1941
Bătălia pentru eliberarea oraşului Chişinău s-a încadrat în cadrul unei operaţii mai ample, care a vizat înfrângerea trupelor sovietice din masivul Cerneşti, înalt de circa 500 m, care constituia un adevărat bastion de apărare pentru sovietici, spre vest, sud şi nord, dar şi o foarte bună bază de plecare de atac spre Prut şi spre flancul sudic al Armatei 11 germane. Importanţa sa era sporită de existenţa, în centrul său, a oraşului Chişinău, principal centru istoric, economic şi politic al Basarabiei. Pentru cucerirea masivului s-a decis ca forţele Corpului 54 armată să treacă la ofensivă, la 13 iulie, lovitura principală executându-se pe direcţia Zahaicani – Orhei – Chişinău cu diviziile 50 infanterie germană, 5 infanterie şi 1 blindată române. Concomitent, Divizia 72 infanterie germană urma să atace pe direcţia Ungheni – Gara Bucovăţ, cu un detaşament pe direcţia Cerneşti – Călăraşi, iar Armata 4 română, aflată în dispozitiv, la sud de Iaşi, să treacă la ofensivă, la 14 iulie, în partea de sud a masivului. Continue reading
Moldova a fost primul stat din Europa de Est care a emis timbre
Prima țară din lume care a emis un timbru este Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. Timbrul se numea ”Penny Black” și a fost tiparit pe 6 mai 1840, având pe el portretul reginei Victoria. Cel de-al doilea stat care tipărește timbre este Brazilia – în 1843 în timp ce în Grecia primele mărci poştale au apărut în anul 1861, în Imperiul Otoman în 1863, în Serbia în 1866 şi în Bulgaria în 1879. În spațiul românesc, primele mărci poştale au apărut în anul 1858 şi se numeau mărci “cap de bour”. Prima serie a fost tiparită la 15 iulie 1858, începând a fi utilizate după o săptămână, pe 22 iulie 1858. La această dată au fost puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi începând cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti. Circulaţia lor a fost redusă deoarece în data de 4 octombrie 1858 au fost retrase. Continue reading
Moartea lui Tudor Arghezi
Pentru Tudor Arghezi recunoașterea meritelor la nivel național și internațional se va face târziu. Pe 30 aprilie 1965 este primul român care primește premiul Herder, distincție acordată intelectualilor din centrul și sud-estul Europei. În același an este ales membru al Academiei Sârbe de Științe și Litere. Când împlinește 85 de ani este sărbătorit ca ”poet național”. Se fac numeroase traduceri din opera sa: în portugheză, germană, engleză, rusă, sârbo-croată, maghiară, greacă, suedeză, ucarineană, cehă, arabă, bielorusă, armeană, tătară și gruzină. Continue reading
Bătălia de la Mărăști- prima mare victorie din istoria Armatei Române
În vara lui 1917, August von Mackensen, supranumit “generalul de fier” anunța că în câteva zile va sărbători la Iași zdrobirea armatelor române. Mitul invincibilității germane avea să fie spulberat însă de eroismul și priceperea Armatei Române. Continue reading
Primii ani ai lui Nikola Tesla- ”copilul luminii”
Nikola Tesla s-a născut pe 10 iulie 1856, la Smiljan(Croația de azi), exact la miezul nopții în sunetul asurzitor al tunetelor unei furtuni. Moașa sa a spus că va fi un copil al furtunii, dar mama sa a corectat-o: ”Nu, va fi un copil al luminii”. Timpul a demonstrat că avea dreptate. Părinții erau de etnie sârbă. Tatăl, Milutin, era un preot aspru, dar iubitor, având talent la scris, mai ales la poezie. Mama, Djuka, conform spuselor lui Nikola Tesla, avea o abilitate deosebită în ceea ce privește improvizațiile, ea realizând numerose dispozitive ce făceau mai ușoară munca în gospodărie. De la ea spunea marele inventator că a moștenit spiritul tehnic. Una din invențiile ei de care Nikola își amintea mereu cu drag era un mixer manual! Continue reading









