“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele “Basarab” şi “Basarabeni” există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.” După ce cu o zi înainte guvernul sovietic trimisese prima notă în care cerea Basarabia, pe 27 iunie 1940 Guvernul României răspunde. Continue reading
Nota ultimativă a guvernului sovietic din 26 iunie 1940 și cât de injustă era ea.

Vara anului 1940 a fost cea în care teritoriul României era sfârtecat direct de Stalin și Hitler pe baza unor acorduri secrete sau doar prin simpla voință a liderului nazist. Iată cum a început coșmarul pentru Basarabia. Continue reading
Întemeierea Țării Românești- între legende și adevăr
„Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798(1290), fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrul Voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime noroade: rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao.” Astfel prezintă Letopisețul Cantacuzinesc întemeierea Țării Românești. Care este a adevărul pe care îl ascunde acest lacunar text? Continue reading
Sânzienele-“Că venim după peţit,/ Până nu v-aţi răzgândit.”
Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este începutul verii. Ziua de Sânziene este considerată sfântă, ea trebuie să fie respectată, nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. În această zi, sunt întâlnite diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. „Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce staţi,/ zâne să nu rămâneţi! Că venim după peţit,/ până nu v-aţi răzgândit!“, strigă băieţii satului în seara de Sânziene, la porţile fetelor nemăritate. Continue reading
Jean-Paul Sartre către Simone de Beauvoir: “Tu ești pentru mine relația necesară. Toți ceilalți sunt întâmplători.””
Când s-au întâlnit prima oară, amândoi erau studenți la Filosofie. El, 24 de ani, ea abia 21. El, plin de viață și nebunie, ea, frumoasă și inteligentă. După examenul final, el a curtat-o intens, ea îl găsea urât, aproape respingător. Însă exuberanța lui nu a lăsat-o indiferentă. Cei doi s-au împrietenit și au căzut de acord să aibă o relație de doi ani de zile. După care ar fi continuat, dar pentru că timpul alocat ”relației exclusive” s-ar fi scurs, trebuiau să se vadă și cu alții. Continue reading
Proclamația lui Antonescu către basarabeni
După ce trupele române au atins Nistrul, mareșalul Ion Antonescu a emis un comunicat către populația proaspăt eliberată. Continue reading
Ordin către Armată: “Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!”
Ostaşi,
V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă; să şterg pata de dezonoare din cartea Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri. Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a Bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna. Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre. Continue reading
Regii uitați ai Daciei
După moartea lui Burebista în 44 î. Hr. marele regat al dacilor s-a fărâmițat. Niciun conducător nu a mai avut puterea și autoritatea să-i unifice pe daci până la domnia lui Decebal. Majoritatea au fost conducători slabi, istoria nereținându-le numele. O parte dintre ei însă, au avut domnii care au reamintit de forța de temut “a celor mai viteji și mai drepți dintre traci.” Continue reading
Bătălia de la Câmpiile Catalaunice. Flavius Aetius- ultimul roman
Nimic din ceea ce Imperiul Roman reprezentase odinioară nu părea să mai reziste în fața implacabilelor schimbări ale istoriei. Incapabil să prevadă şi să facă faţă primejdiilor ce îl ameninţau, fostul colos se scinda în anul 395, plecându-şi capul în faţa naţiilor migratoare ce îi rupeau, bucată cu bucată, provinciile care, până nu demult, i se supuneau temătoare. Pe fondul agoniei Romei, un ultim mare general avea să se ridice dintre ruinele imperiului pentru a reînvia gloria pierdută a împăraţilor care, demult, remodelau harta lumii. Continue reading
Scrisoarea lui Abraham Lincoln către profesorul fiului lui
“Fiul meu va trebui să înveţe că nu toţi oamenii sunt sinceri şi oneşti.
Dar învăţaţi-l dacă puteţi minunăţia cărţilor… şi totuşi, daţi-i timp să se gândească la misterul etern al păsărilor cerului, al albinelor de sub soare şi al florilor de pe câmp. Continue reading








