Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1 august 1877 în revista ”Convorbiri literare” și a fost reprodus de Mihai Eminescu în ziarul ”Timpul” în același an. După aproape zece ani, prin prisma valorii literare deosebite, va fi tradus în germană în ”Rumanische Revue”. După o statistică din 1964(!), basmul lui Ion Creangă fusese tradus în 26 de limbi străine. Povestea lui Harap-Alb este considerată o sinteză a întregului basm românesc. Ieșiți din spațiul închis al ținuturilor Moldovei, eroii din Harap-Alb par desprinși dintr-o adevărată epopee. Care era viața marelui scriitor în preajma importantului an 1877? Continue reading →

Deși nu era un rege așa bătrân, se născuse în 1865, Ferdinand trecuse prin multe până în 1927. Fusese pe front alături de armată, susțiuse Unirea din 1918, luptase pentru recunoașterea ei și consolidase România Mare. Dacă moartea regelui Carol I a survenit subit, nu acelaşi lucru s-a petrecut cu regele Ferdinand. Continue reading →

În toate vremurile și în toate țările, rezultatele și strălucirea marilor domnii se explică nu numai prin personalitatea monarhului, dar și prin valoarea și numărul sfetnicilor de seamă. Oricât de mari însușiri ar avea un conducător, dacă nu știe să-și asigure colaboratori pricepuți și devotați, care să-i dea sfat și sprijin la nevoie și să-i execute hotărârile, el nu va putea da toată măsura sa. Continue reading →

Gabriel Liiceanu este unul dintre ultimii care l-au văzut pe Emil Cioran. Filosoful rememorează acele clipe: ”Emil Cioran era un ipohondru. Toată viaţa şi-a pândit, sistematic, bolile. Mai mult, ca toţi ipohondrii, suspectându-se, îngrijindu-se şi citind despre boli, devenise competent şi avea voluptatea de a împărţi sfaturi medicale în dreapta şi în stânga. Scrisorile către fratele lui sunt pline de pedanterii medicale: de la cum să faci un ceai de plante ca să aibă efect, şi mai ales cum să-l bei (cu o mână ridicată!) şi până la prescripţii sofisticate şi nume exotice de medicamente. El însuşi se duce, după cum rezultă din corespondență şi din ”Caiete”, mai tot timpul la medic. Sala de aşteptare, scăldată în cuvintele bolnavilor care se mărturisesc povestindu-şi bolile, îl îngrozeşte, îl face să plece şi îi smulge reflecţii care intră sub formă de aforisme amare în cărţile sale. Continue reading →

Bătălia de la Waterloo a reprezentat acţiunea finală şi decisivă a războiului napoleonian care practic a încheiat dominaţia franceză în Europa şi a adus schimbări drastice in graniţele politice. Lupta a avut loc la 18 iunie 1815 lângă Waterloo (Belgia) şi ocupă un rol important în istoria modernă. Continue reading →

”Act de naștere. Din anul una mie opt sute șaptezeci și unu, în șase ale lunei iunie, orele zece dimineața. Act de naștere al copilului Nicu N. Iorga, de sex masculin, de religie ortodoxă, născut ieri la orele douăsprezece din noapte, în casa părintească în orașul Botoșani, din strada Copoului, fiu al domnului Nicu Iorga, de treizeci și trei de ani, de profesie avocat și al doamnei Zulnia, de douăzeci și cinci, ambii domiciliați în Botoșani.” Acesta este actul care atestă nașterea celui mai mare istorc român. Continue reading →