Premierul Victor Ponta a semnat, luni, hotătârea prin care sunt alocate 20 de milioane de euro programului de modernizare a școlilor și grădinițelor din Republica Moldova. Prim-ministrul a lansat ideea unei chete la nivel național de DVD-uri și cărți în limba română pe care România să le trimită Chișinăului. Continue reading
În toamna anului 1912, undeva, în Rusia, se stingeau din viaţă, la numai câteva zile distanţă, doi veterani din războiul ruso-napoleonian (cel din 1812). Aveau 119, respectiv 121 de ani. Presa a făcut oarece vâlvă, întrebându-se oare ce regim de viaţă vor fi avut aceştia, de-au trăit o vreme atât de lungă pe pământ!? Nimeni nu se aştepta însă ca, la relativ puţin timp, să apară mărturii cum că Matusalem trăise… pe teritoriul României. Un “matusalem” modern, contemporan cu străbunii noştri de acum un secol. Continue reading
Maria Tănase află că este bolnavă de cancer la plămâni în primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului,. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București. Se stinge din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10. Înainte de a muri și-a scris testamentul. Continue reading
Călătorii străini, care au poposit în târgul-grădină de veacurile XVII-XVIII, au rămas impresionaţi de obiceiurile la care au fost martori de prăznuirea Naşterii Domnului la Bucureşti. Nu este greu poate să ne închipuim atmosfera de atunci, Bucureştii vechi aveau multe biserici şi mănăstiri, care în acele zile sfinte porneau să-şi bată clopotele, fiecare cu sunetul său specific. Continue reading
Soţii Ceauşescu au fost acuzaţi şi judecaţi pentru genocid şi subminarea puterii de stat, întrucât au determinat în decursul vremii moartea a 60.000 de persoane, au organizat acţiuni armate împotriva poporului român şi a puterii de stat, au distrus bunuri obşteşti şi au încercat să fugă din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuşi la bănci din străinătate. Continue reading
“Tată, nu dispera! Ştiu că eşti foarte nefericit, dar vom vorbi mereu! Sunt bine acum, nu mai sufăr!” “Lilica tatii, îmi este permis să ştiu numele planetei sau regiunii unde zbori, dacă acest nume este cunoscut de fiinţele umane?”, se întreba Bogdan Petriceicu Hasdeu. Acesta a fost primul mesaj care avea să lege, într-un mod aparte, o comunicare între lumi. Lumea reală, a tatălui distrus de durerea pierderii copilului şi fiica plecată prea devreme şi nedrept în lumea îngerilor. “Îngerii mei, as vrea să vă întreb atât de multe lucruri, dar, în fine, voi ştiti mai bine gândurile mele, întrebarile pe care vreau să vi le pun”, scria poetul. Continue reading
În Bucureştiul anilor ’20-’30 ai secolului trecut, Ludwig Gemming devenise o figură legendară, aşa cum fusese, înainte de război, banditul Bilici. Pe „regele spărgătorilor” îl întrecea în faimă doar „regele bălţilor”, Terente, celebrul bandit lipovean pe numele său adevărat Ştefan Vasali, care murise în vara anului 1927, în canalul Cravia, undeva, pe lângă Brăila. Gemming nu avea însă nimic din fizionomia de nelegiuit notoriu a lui Terente, care-şi câştigase o curioasă popularitate mai ales în rândul femeilor, datorită apucăturilor lui de „haiduc şi amant ideal”. Cu o înfăţişare blândă şi cu ochi albaştri sclipind de inteligenţă, pe Gemming l-ai fi bănuit mai degrabă că este un profesor de liceu sau un funcţionar cu mânecuţe, iar nu un infractor. Continue reading
În perioada dintre războaie, bacalaureatul era un examen extrem de dificil. O recunoaşte Eliade care a luat examenul în toamnă după ce a “tocit” o vară întreagă. Unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în istoria religilor, autorul “Nopţii de Sânzâiene” sau a “Huliganilor”, Mircea Eliade s-a născut la începutul secolului XX. A dat bacalaureatul în 1925 la puţin timp după formarea României mari şi într-o perioadă considerată una de renaştere spirituală. Continue reading
Istoria centurii fortificate a Bucureștiului începe odată cu venirea pe tronul României, în 1866, a lui Carol I. Prințul de 27 de ani, discipol al celebrului feldmareșal Moltke, punea pentru prima dată problemă construirii unor forturi care să apere capitală în cazul unui pericol extern. Această era una dintre acțiunile sale prin care încerca să ridice standardul unei Românii rămase în urmă în mai toate domeniile. Lucrarea urmă să fie una de mare amploare. Continue reading
Constantin Brâncoveanu s-a născut în ţinutul Romanaţilor şi era, după tată, strămoş de neam din familia domnitorului Matei Basarab (1632-1654), iar după mamă, nepotul domnitorului Şerban Cantacuzino. De mic copil a primit o educaţie aleasă. După moartea lui Şerban Cantacuzino, Sfatul ţării l-a ales domn al Ţării Româneşti în 1688. Continue reading