Primul Război Mondial, declanșat la 28 iulie 1914, urma să se încheie la 11 noiembrie 1918, după aproape 53 de
luni de lupte tragice. Era ultimul dintre cele patru armistiții încheiate în acelasi an: la Salonic – cu Bulgaria la 29 septembrie, la Mudros – cu Turcia la 30 septembrie, si la Padova – cu Austria la 3 noiembrie. Din punct de vedere strategic, conflictul a pus capăt si absolutismului monarhic si a doborât patru mari imperii: german, austro-ungar, otoman si rus.
Denumit si “matricea otrăvitoare a secolului al XX-lea”, sechelele primului război mondial sale au subzistat mult timp.
În ziua de 11 noiembrie 1918, la ora 11.00 – a unsprezecea oră din a unsprezecea zi a celei de-a unsprezecea luni – intră în vigoare armistițiul încheiat între Germania si Antantă cu cateva ore mai devreme în aceeasi zi. Documentul fusese semnat la ora 05.00, într-un vagon de tren oprit în pădurea Compiegne din Franța, în urma unei întâlniri dintre delegația Aliaților, condusă de maresalul Ferdinand Foch, și cea a Germaniei, care îl avea în frunte pe politicianul Matthias Erzberger. Cele șase ore care au trecut până a fost pus în aplicare au fost marcate de confuzie, lupte intense si de avântul sadic al ofițerilor care au încercat să se afirme până în ultimul moment al luptei. Departe de a fi o luptă nobilă, cele sase ore au rămas în istorie ca cele în care artileristii au continuat să tragă obuz după obuz spre țintele germane pur si simplu pentru că nu au vrut să care înapoi muniția. În ultimele ore ale războiului, după ce fusese încheiată pacea, au murit inutil aproape 3.000 de soldați si au fost răniți peste 6.000.
Britanicii au înregistrat ultima pierdere, soldatul George Edwin Ellison, în jurul orei 9.30, în acea dimineață. Augustin Trebuchon, a fost ultimul francez care a murit, la ora 10.45, când se ducea să le spună celorlalți soldați că după ora 11.00 urma să se servească supa caldă. Ultimul canadian, George Lawrence Price, a fost împuscat în cap cu două minute înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, iar Statele Unite au pierdut ultimul om, Henry Gunther, cu 60 de secunde înainte de încheierea războiului, în timp ce îi ataca, de unul singur pe germanii uimiți de gestul lui. Francezii au fost rusinați de faptul că au trimis trupe în luptă în acea dimineață si au înregistrat decesul lui Augustin Trebuchon cu o zi înainte. De partea germană, s-a murit si după ora 11.00. Un locotenent german s-a apropiat de soldații americani să îi anunțe că unitatea condusă de el va elibera casele pe care le foloseau. El a fost împuscat deoarece soldații americani nu aflaseră de pacea încheiată în acea dimineață. Starea de război dintre cele două tabere a persistat încă sapte luni până la încetarea totală a războiului, consacrată prin semnarea Tratatului de la Versailles, în 28 iunie 1919, si a următoarelor tratate cu Austria, Ungaria, Bulgaria si Imperiul Otoman. Astfel, încheierea Primului Război Mondial a avut loc în anul 1919, chiar dacă cele mai multe comemorări se concentrează asupra armistițiului din noiembrie 1918.
Între 28 iulie 1914 si 11 noiembrie 1918, mai mult de 70 de milioane de militari au fost mobilizați, iar 15 milioane de oameni au fost ucisi. Mulți si-au pierdut viața în spatele liniilor frontului, datorită lipsei resurselor de bază – mâncare, căldură, combustibil și medicamnte, mobilizate cu prioritate pentru armate. Si genocidul comis sub acoperirea războaielor civile a îngrosat numărul victimelor. În cei peste patru ani de război, Germania a pierdut 15,1% din populația masculină activă, Austria si Ungaria au pierdut 17,1%, iar Franța, 10,5%. 750.000 de civili au murit de foame în Germania din cauza blocadei impuse de britanici. Niciun conflict nu implicase un număr atât de mare de militari. În Primul Război Mondial au avut loc si primele bombardamente aeriene din istorie.
Niciun alt conflict nu a avut un impact atât de dramatic asupra înfățisării Europei. Harta continentului a suferit schimbări profunde după ce absolutismul monarhic a încetat să mai existe. Patru imperii s-au prăbusit: cel German, Austro-Ungar, Otoman si Rus – iar dinastiile care le-au condus, Hohenzollern, Habsburg, Osman si Romanov, au dispărut si ele. Căderea Imperiului Otoman a pavat calea spre democraŃia modernă si laicizarea statului succesor, Turcia. De asemenea, în Europa Centrală au fost înființate state noi: Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria si Austria, iar Polonia a devenit din nou independentă după mai mult de 100 de ani. Rusia a devenit Uniunea Sovietică si a pierdut Finlanda, Letonia, Lituania si Estonia, care au devenit state independente. Ideea autodeterminării care circula prin Europa si destrămarea Imperiului Rus făcuse deja posibilă unirea României cu Basarabia, iar după încheierea Primului Război Mondial si destrămarea imperiului Austro-Ungar, Regatul României a recuperat si Transilvania(după ce se unise cu Bucovina), ceea ce a dus la Marea Unire.
În 1919 Puterile Aliate au stabilit frontierele României cu Ungaria si Regatul Sârbo-Croato-Sloven, iar în 1920, prin tratatul de pace de la Trianon, Ungaria recunoaste frontierele sale cu românii. Suprafața si populația noastră se dubla astfel, România Mare ajungând atunci a sasea țară de pe continent si a două din Europa Centrală. Dacă țările mici ieseau de sub subjugarea imperiilor si îsi vedeau visul cu ochii, nu acelasi lucru s-a întâmplat si cu invinsii. Condițiile păcii impuse de Aliați si esecul de a rezolva crizele postbelice au contribuit la ascensiunea a nazismului si la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, care nu a fost decât o răzbunare provocată de nemulțumirile lasate de Marile Puteri în Germania. Terminarea războiului si prăbusirea dinastiei Romanovilor în Rusia a marca Revoluția Bolsevică, care avea să inspire revoluții comuniste în diferite țări, precum China sau Cuba. Rezultatul a constat în 70 de ani de comunism în Europa de Est si împărțirea continentului timp de aproape o jumătate de secol în sfere de influență.
Dacă v-a plăcut și vreți să ajutați la ținerea în viață site-ului click aici