Către sfârșitul vieții, maica Alexandra, fosta principesă Ileana, s-a îmbolnăvit și a fost nevoită să aibă mereu în preajmă ajutor medical. Vineri, 4 ianuarie 1991, era ajunul zilei de naştere(conform calendarului gregorian). Pe 5 ianuarie împlinea 82 de ani. Infirmiera ei se duce la slujba Vecerniei. În seara aceea, maica Alexandra nu poate merge la slujbă: este obosită şi are dureri mari, iar mersul pe jos pe aleea plină de zăpadă ar fi prea riscant pentru paşii ei şovăitori, aşa că rămâne în casă împreună cu Tom, motanul ei persan cu dungi tigrate pe spinare. La întoarcerea fetei, vor pregăti amândouă masa de seară. Ea va adăuga sosuri şi condimente, iar infirmiera le va amesteca şi va tăia pâinea şi brânzeturile. Maicii îi place mult să experimenteze cu diverse mirodenii. După ce Vecernia ia sfârşit, infirmiera se îndreaptă spre rulotă. Intră pe coridorul din spate şi, observând casa întunecată şi tăcută, îl întreabă pe motanul Tom, care i-a venit în întâmpinare: Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
”Jucatorii de cărți”- cel mai scump tablou din lume
”Jucătorii de cărți” reprezină o serie de tablouri ale pictorului francez Paul Cézanne și sunt făcute în stilul curentului post-impresionist. Realizate în 1890-1895, sunt cinci picturi în serie. Ele variază ca dimensiuni și număr de personaje. O versiune a tabloului a fost vândută către familia regală din Qatar pentru o sumă confidențială, situată între 250 și 300 de milioane de dolari, făcându-l cel mai scump tablou din lume. Continue reading
Ion Rațiu- președintele pe care nu l-a avut România
Ion Rațiu s-a născut pe 6 iunie 1917 la Turda. La 21 de ani a obținut licenţa în Drept la Cluj. A făcut Şcoala de ofiţeri de rezervă la Craiova, unde a ieşit şef de promoţie şi de unde a fost trimis la regimentul 31 Artilerie din Cluj, la Săcășeni. În ianuarie 1940 se întâlneşte cu unchiul său, V.V. Tilea, ministru plenipotenţiar la Londra. “M-a sfătuit să încerc transferarea mea în Ministerul de Externe. Am făcut cererea şi am fost numit cancelar diurnist la Legaţia Română din Londra”. La 13 aprilie 1940 ajungea în Londra. În septembrie, acelaşi an, în România se instaurează regimul legionar. Atunci Raţiu îşi dă demisia şi merge la Ministerul Englez de Externe pentru a cere azil politic. La doar două luni după obţinerea azilului politic, a primit o bursă la Cambridge, unde a studiat timp de trei ani, luându-şi diplomă de Master în Ştiinţe Economice. Continue reading
Mateiu Caragiale- un crai de curte veche
Mateiu Caragiale, născut la 12 martie 1885, era fiul lui I.L Caragiale și al Mariei Constantinescu, doi tineri necăsătoriți. La un moment dat marele dramaturg se gândea la legitimarea copilului, prin căsătoria cu domnișoara Constantinescu. Cum căsătoria nu a mai avut loc, iar mama copilului nu a acceptat legitimarea decât cu condiția căsătoriei, Mateiu a rămas toată viața un copil din flori, un bastard. Continue reading
Scrisoarea Ecaterinei Teodoroiu
Eroina de pe Jiu, într-o scrisoare din timpul războiului, arată comandantului Diviziei 2 Infanterie de ce s-a înrolat și care au fost acțiunile la care a luat parte. Continue reading
Plecarea ultimului membru al familiei regale din România, Principesa Ileana
Ca urmare a abdicării silite a regelui Mihai, comuniștii hotărâseră să-i expulzeze pe toți reprezentanții fostei case domnitoare. În noaptea de 30/31 decembrie 1947, principesa Ileana a fost sunată de administratorul său din București, care i-a comunicat că Petru Groza dorea să vorbească cu ea. În dimineața lui 31 decembrie, principesa a pornit cu mașina spre București. Continue reading
Povestea singurelor portrete contemporane ale lui Mihai Viteazul
După ce în 1600 Mihai Viteazul își vede năruită Unirea, fostul domnitor pleacă la Habsburgi pentru a-și reface armata. La 13 ianuarie 1601 Mihai intră în capitala Austriei cu aproximativ 30 de însoţitori şi 16 trăsuri. Cu câteva zile înainte se luaseră măsuri pentru primirea lui şi domnul român e găzduit la hanul Cerbul de Aur. La Viena se afla arhiducele Matei, fratele împăratului Rudolf, el însuşi mai târziu împărat; dintre toţi arhiducii rivali, el singur a înţeles mai bine folosul pe care Habsburgii l-ar avea sprijinind sincer pe domnul român, de aceea îl primește foarte bine, îi trimise o trăsură de paradă la intrarea în oraş şi intervine la curte pentru el. Domnul, în acele vremuri de pribegie, îi dăruiește la rândul său totuşi şase cai aleşi. Îndată ce se află în Ardeal de sosirea lui Mihai, ura neîmpăcată a nobililor împotriva lui iese din nou la iveală. Continue reading
Cum arătau orașele Daciei romane
Romanii au adus în Dacia cultura și civilizația latină prin intermediul coloniștilor care au clădit după chipul și asemănarea Romei o nouă provincie: Dacia Felix. Imperiul roman era prin excelență unul urban, acolo concentrându-se toate elementele care conduceau destinele statului ce transformase Marea Mediterană în ”lac” roman. Continue reading
Cele mai frumoase citate ale lui Ionel Teodoreanu. Scurtă biografie
Ionel Teodoreanu s-a născut pe 6 ianuarie 1897, la Iaşi. Urmează cursurile Facultăţii de Drept la Universitatea din Iaşi, obţinând în 1920 diploma de avocat. Profesează avocatura, dar în acelaşi timp este atras şi de beletristică, debutând în anul 1919 cu schiţa “Bunicii”, în revista ”Însemnări literare” a lui Mihail Sadoveanu şi a lui George Topârceanu. În aceeaşi revista publică şi seria de poeme în proză intitulate “Jucării pentru Lily”. În 1923 apare volumul de nuvele “Uliţa copilăriei”. Cel mai mare succes l-a avut cu romanul masiv “La Medeleni”, trilogie compusă din volumele “Hotarul nestatornic”, “Drumuri” şi “Între vânturi”, publicată în perioada 1925-1927 în revista ”Viaţa Românească”. În perioada 1930-1933, Ionel Teodoreanu deţine postul de director al Teatrului Naţional din Iaşi, singura funcţie oficială pe care o are de-a lungul vieţii, perioada în care practică avocatură şi scrie două ample române “Faţă din Zlataust” şi “Golia”. Trece la cele veșnice pe 3 februarie 1954. Continue reading
Ion Heliade-Rădulescu- cel dintâi mare filolog al Valahiei
Ion Heliade-Rădulescu, născut pe 6 ianuarie 1802 la Târgovişte, a fost un filolog desăvârșit: poet, prozator, traducător, îndrumător literar şi animator cultural. Tatăl, Ilie Rădulescu, a fost căpitan de poteră, apoi a slujit o vreme ca polcovnic în armata rusească, dobândind şi o oarecare avere: o moşie în judeţul Ialomiţa şi o casă în Bucureşti. Mama, Eufrosina (născută Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromâni stabiliţi în Bucureşti. Heliade-Rădulescu şi-a început instrucţia în greceşte, cu un dascăl Alexe şi abia la 10 ani învaţă să citească româneşte pe o carte cu slove chirilice. La moşie citeşte Alexandria, numeroase legende religioase şi populara carte a lui I. Barac, ”Istorie despre Arghir cel frumos” şi ”Elena cea frumoasă şi pustiită crăiasă”. Studiile greceşti şi le-a continuat la Bucureşti apoi, din 1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, Heliade-Rădulescu capătă primele noţiuni de filosofie iluministă şi cunoaşte scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica şi poetica le învaţă după Boileau, La Harpe, Marmontel şi Hugh Blair. Din şcoala grecească i-a rămas şi numele Eliad sau Eliade (după prenumele grecizat al tatălui), cu care a semnat multă vreme. Continue reading









