Dintre toți cei care în jurul anului 1400 râvneau la tronul Moldovei, a biruit spre norocul poporului român, cel mai destoinic, Alexandru, fiul lui Roman, fostul domn. Am spus spre norocul nostru deoarece într-adevăr fericită a fost domnia lui. A durat mult, condiție indispensabilă pentru propășirea instituțiilor, a mărit temelia statului, l-a apărat când a trebuit, a organizat temeinic viața economică, a dat atenție celei bisericești, a căutat să păstreze liniște și pace, lucru rar într-o epocă de necontenite războaie și năvăliri. A fost o domnie cum puține au mai fost în zbuciumata istorie a Moldovei. Din aceste motive el a rămas în istorie cu numele “cel Bun”. Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
Cum și de ce a murit Ion Creangă
La puțin peste 40 de ani, Creangă putea fi văzut vara pe prispa bojdeucii din Țicău, răsturnat într-un pat rustic, din care se scula greoi, în cămașa deschisă la piept, în pantaloni și papuci, cu abdomenul revărsat peste cingătoare. Drumurile zilnice din Țicău până la școala din Păcurari îl oboseau peste măsură. Oboseala nu era numai a corpolenței. Dacă ”Amintirile…” și ”Poveștile” îl aduseseră la lumea copilăriei mai întâi ca material literar, o împrejurare ereditară îl întoarce însă cu adevărat la Humulești, lângă amintirea Smarandei. Continue reading
Cum a fost proclamată (ilegal) prima republică din istoria României
În jurul abdicării regelui Mihai există și vor exista polemici. Despre proclamarea Republicii Populare Române, se poate spune cu certitudine că a fost făcută după un tipic stalinist perfectionat în răsăritul Europei. Continue reading
Actul de abdicare al regelui Mihai
Mihai I
Prin grația lui Dumnezeu și voința națională
Rege al României
La toți de față și viitori, sănătate Continue reading
Eftimie Murgu- vocea românilor de la 1848
Eftimie Murgu s-a născut pe 28 decembrie 1805 la Rudăria în actualul județ Caraş-Severin. Și-a început studiile în comuna natală. Începând cu 1826 studiază la Seghedin filosofia, apoi la Budapesta urmează Dreptul, pe care îl termină în anul 1830 cu rezultate foarte bune. În capitala Ungariei s-a împrietenit cu Damaschin Bojincă şi a început să colaboreze la revista Biblioteca Românească din Buda. În 1823 Sava Tokoly publică la Halle o broşură care neagă cu vehemenţă originea latină a românilor. Ca răspuns, Murgu şi Bojincă publică o lucrare prin care combat tezele antiromâneşti ale lui Tokoly, Murgu în limba germană şi Bojinca în latină şi româneşte. Continue reading
Sfânta Sofia- cea mai frumoasă biserică din lume
Cel mai cunoscut monument din Istanbul (sau Constantinopol cum și acum îi spun grecii) este muzeul Sfânta Sofia. Pe rând biserică, moschee și din 1935 muzeu, Hagia Sofia(”Sfânta Înțelepciune”, ”Înțepelciunea Divină”) este clădirea ce simbolizează: trecerea de la cultura europeană la cea orientală, gloria Imperiului Bizantin și apogeul celei mai fertile prioade din istoria romanității orientale- domnia lui Iustinian. Continue reading
Prinderea prin trădare a lui Horea și Cloșca
La sfârșitul anului 1784, Horea(Horia în funcție de surse) și Cloșca, liderii răscoalei începute în același an, hotărăsc să își trimită oamenii acasă, pentru a avea grijă de gospodărie și a se pregăti pentru reluarea luptelor în primăvară. Conducătorii răscoalei se ascund în Munții Apuseni. În caz că s-ar fi apropiat armata, ei aveau oameni la pândă pe culmile ce înconjurau ascunzișul și ar fi fost înştiinţati, putând să fugă înspre zonele din apropiere reprezentate de un munte şi o pădure deasă pe zeci de kilometri, necunoscută şi necartografiată de austrieci. Soldații imperiali nu aveau pregătirea necesară să reziste prin pădurea deasă întinsă pe circa 100 de km. pătraţi fără nici o localitate sau punct militar de sprijin. Horea şi Cloşca cunoşteau zona din copilărie când colindau după lemne, ciuperci, vânat şi fructe de pădure. Continue reading
Sissi- cea mai iubită împărăteasă
Elisabeta de Wittelsbach s-a născut pe 24 decembrie 1837 și crescut într-o familie care nu se încadra în tiparele aristocratice. Într-o epocă în care nobilimea austriacă se plictisea într-o austeritate puţin atrăgătoare, Elisabeta şi tatăl ei, Maximilian, duce de Bavaria, duceau o viaţă veselă, fantastică. Maximilian compunea valsuri, organiza banchete; era un boem care poate că nu era prea respectat, dar era admirat şi iubit cu sinceritate. Elisabeta de Wittelsbach era fericită. Mama ei, Ludovica, o lua adesea la plimbare pe minunatul lor domeniu Possenhoffen, al cărui castel maiestuos se oglindea în apele lacului Starnberg; îşi făcea întâmplător prieteni, dar nu era vorba de prieteni de la curte, ci de ţărani bavarezi, de rândaşi, oamenii simpli. Continue reading
Ion Mincu- părintele arhitecturii moderne române
Ion Mincu (20 decembrie 1852, Focşani – 6 decembrie 1912, Bucureşti) a fost arhitect, inginer şi profesor universitar. Studiile secundare le-a făcut la liceul „Unirea” din Focşani iar cele superioare Studii superioare la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, apoi la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Paris (1875-1877) unde a obţinut cea de a doua diplomă: arhitect. A avut ca profesori pe arhitecţii Refny de Louanges şi Jules Guadet, care l-au susţinut pentru a primi marele premiu al Societăţii centrale a arhitecţilor francezi (1883). La Paris a fost coleg cu arhitecţii români G. Sterian (1860-1936), G. Cerchez (1851-1927), I.N. Socolescu (1859-1924) şi Al. Săvulescu (1847-1902). Continue reading
Bojdeuca lui Ion Creangă- locul unde s-au născut ”Amintirile din copilărie”
Casa în care a locuit Ion Creangă era în Iași, în Valea Plângerii, strada Ţicăul de Sus, nr. 4, o ulicioară dosnică, “plină de noroi când sunt ploi mari şi îndelungate zise şi putrede iar la secetă gemea colbul pe dânsa.” În 1879, Ion Creangă a cumpărat, pe numele Ecaterinei Vartic, locul şi casa de la Maria Stefaniu. Aici, s-a gospodărit el ca la mama acasă. În odaia din stânga şi-a făcut pat sănătos din blană de stejar, şi-a aşezat o masă boierească pentru scris, un raft pentru cărţi, iar lângă vatra sobei cu horn şi-a pus o măsuţă rotundă cu trei picioare cu scaunele mici şi veselă ca la Humuleşti: străchini adânci, linguri de lemn, cofe, ceaun de tuci, oale de lut în care fierb bine sarmalele. Cuptorul era pregătit pentru poale în brâu şi alivenci înecate în smântână. Continue reading









