Între 18 decembrie 1944 și 12 mai 1945, pe teritoriul Cehoslovaciei, 16 divizii române de infanterie, cavalerie, munte și artilerie antiaeriană, Corpul I aerian, Brigada căi ferate, Regimentul de care de luptă și alte unități și formațiuni cu un total de peste 248.000 de militari, au participat la eliberarea Cehoslovaciei unde se aflau efectivele germane și ungurești. Trupele române au pătruns circa 400 de km. în dispozitivul inamic, pe un front situat între 50 și 130 de km, au forțat 4 cursuri de apă, au străbătut prin luptă 10 masive muntoase mai importante și au cucerit singure sau în cooperare cu forțe sovietice peste 1700 de localități, între care 31 de orașe. În acest timp, ostașii români au provocat inamicului pierderi cifrate la circa 23.000 de militari(morți și prizonieri), pierderile propii ridicându-se la peste 66.000 de militari(morți, răniți și dispăruți), adică aproximativ 30% din efectivele angajate în luptă. Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
Beethoven îndrăgostit. Scrisorile de dragoste ale marelui compozitor
Trei scrisori către o destinatară necunoscută – denumită ”Iubirea nemuritoare”- din Karlsbad au fost descoperite alături de testamentul ”Heiligenstadt” imediat după moartea marelui compozitor în 1827. Epistolele au fost sursă de intrigi deoarece nu a putut fi identficată destinatara, existând multe teorii în acst sens. Se pare că scrisorile au fost scrise în iulie 1812 în timp ce Beethoven stătea la Teplitz. Continue reading
Cucerirea Polului Sud- o aventură extraordinară
În anul 1910 două expediții se pregăteau pentru aventuri extraordinare. Una era norvegiană, sub comanda lui Roald Admunsen, alta englezească avându-l în frunte pe Robert Scott. Între acești lideri s-a născut un fel de rivalitate, fiecare aflând de cealălalt și dorind cu ardoare ca el să fie cel care înalță drapelul primul la Polul Sud. Continue reading
Secularizarea averilor mănăstirești- fondarea statului laic
Odată realizată unirea completă, atenția lui Cuza se întoarce spre problemele interne, dintre care două erau de o însemnătate deosebită: problema averilor mănăstirești și problema împropietăririi țăranilor. Continue reading
Cum a declarat România război SUA
Pe 7 decembrie 1941 Japonia ataca SUA. Pe 8 decembrie SUA declara război Japoniei. Pe 11 decembrie, deși conform Pactului Tripartit nu era obligat, Hitler declară război americanilor. Continue reading
Probabil cea mai frumoasă cuvântare a lui Cuza. ”Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie”
În prima parte a domniei, Cuza a urmărit și a izbutit să întărească și să desăvârșească Unirea. Cârmuirea cu două guverne, cu două Adunări, cu două capitale, era greu de dus mai departe. Mijloacele de comunicație erau rudimentare, nu existau căi ferate iar drumurile lăsau de dorit. Sistemul de coordonare al legilor și măsurilor prin Comisia Centrală de la Focșani era greoi, iar domnul trebuia veșnic să-și împartă timpul între București și Iași. Continue reading
Prima zi în care Iaşiul a fost capitala României
După ce în toamna lui 1916 două treimi din teritoriul țării a fost ocupat de Puterile Centrale a urmat o perioadă extrem de grea pentru români. Regele, acţionând de comun acord cu Ion I. C. Brătianu şi cu Barbu Știrbey, a căutat să dea o notă de normalitate unei societăţi complet debusolate şi intrate în panică. În acest spirit s-a pregătit deschiderea sesiunii parlamentare la Iaşi. Continue reading
Marin Sorescu- “Cu mine se petrece ceva. O viaţă de om.”
Marin Sorescu s-a născut la Bulzesti, județul Dolj în data de 19 februarie (29 după spusele fratelui său) 1936. A primit de 6 ori premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Academiei Române în anii 1968 și 1977 plus multe alte distinctii. A fost Ministrul Culturii între 25 noiembrie 1993 și 5 mai 1995. A fost căsătorit cu Virginia Sorescu și nu a avut copii. A murit la București în data de 8 decembrie 1996. Continue reading
Henri Berthelot- francezul care a grăbit Marea Unire
Şeful Misiunii Militare Franceze din România din timpul primul război mondial, Henri Berthelot, a fost foarte iubit de camarazii săi români, iar pentru meritele sale deosebite o comună ardeleană poartă numele său. Continue reading
Povestea primei corăbii cu tricolor românesc
După revoluția de la 1821 alungarea domnilor fanarioți s-a declanșat lupta de emancipare națională. Un prim pas a fost cea dintâi utilizare a drapelului românesc. Tricolorul a fost adoptat în Ţara Românească la 1834, când domnitorul Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale şi a drapelelor de luptă. Acesta din urmă era un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: „Steagurile aceştii de Dumnezeu păzite ţări din vechime au fost fala oştirilor sale şi semnele slavei lor… Miliţia românească organizată pe temeiuri de regulă şi disciplină europeană, dobândeşte iarăşi acel drept din vechime şi primeşte steagurile sale cu feţile naţionale şi cu pajera prinţipatului. Domnia mea dar încredinţează acum batalioanelor de infanterie şi divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinţii şi al supunerii către legile întocmite…” Continue reading









