Category Archives: Istoria romanilor

Continut istoria romanilor.

De ce nu au cucerit turcii Țările Române?

dUzunHasan1

Țările Române și Imperiul Otoman au avut un destin asemănător în primii ani. Pe la 1330-1335 micul principat otoman al lui Orha, fiul lui Osman, reușea să se desprindă de sub tutela Iranului mongol. În 1330 prin lupta de la Posada, Ungro-Vlahia se emancipa de sub suzeranitatea maghiară. Moldova, peste trei decenii făcea același lucru. Doar cronologia începuturilor statale este asemănătoare pentru români și otomani. Continuarea nu putea fi mai diferită. Continue reading

Cum au văzut germanii 23 august 1944?

23 august 1944

Wilfried H. Lang era în august 1944 servant de tun „Flakhelfer“ în Lufwaffe, deşi avea pe atunci numai 14 ani. Acesta a povestit în propriul documentar, „Un Stalingrad pe Dunãre“, cum a trãit momentul actului de la 23 august 1944, când România, aliata de pânã atunci a Germaniei, a întors armele. Acesta relateazã despre uimirea care a cuprins ambele pãrţi, românã şi germanã, dupã declaraţia radiofonicã a Regelui Mihai, deoarece relaţiile între aliaţi fuseserã extrem de calde, prieteneşti. Dupã o tentativã de simulare a luptei, între români şi germani, lucrurile au luat o întorsãturã serioasã dupã un atac al românilor. Germanii au trebuit sã se retragã spre Nord, cãtre Braşov pentru a scãpa de prizonierat, ducând lupte în localitãţile de pe traseul actaulului DN1 A cãtre Cheia, unde au avut multe pierderi. Continue reading

Cele mai frumoase povești ale Mărțișorului

martisor

Mărţişorul celebrează venirea primaverii. În această zi, bărbaţii oferă doamnelor şi domnişoarelor apropiate mărţişoare, despre care se consideră că sunt aducătoare de fericire si noroc. În Bucovina, însă, cei care primesc mărţişoarele sunt bărbaţii. Tradiţional, mărţişoarele sunt formate dintr-un şnur împletit roşu cu alb, cu care se leagă simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar. Continue reading

Execuția lui Horea și Cloșca

executia horea closca

După prinderea liderilor răscoalei de la 1784 s-a luat decizia ca ei să fie pedepsiți exemplar astfel încât alte rebeliuni să se mai întâmple. Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost condamnați la tragerea pe roată. Locul execuţiei lui Horea şi Cloşca a fost stabilit pe Dealul Furcilor din Alba-Iulia. Aici a fost ridicat un eşafod înalt, astfel încât execuţia să fie văzută cât mai bine. Pentru ziua execuţiei au fost aduşi, sub drastică poruncă împărătească, câte trei oameni bătrâni şi trei mai tineri, din 419 localităţi din comitatele răsculate ale Transilvaniei: în total 2515 oameni. Continue reading

Asediul Belgradului din 1456. Cum a salvat Iancu de Hunedoara Occidentul de pericolul otoman

iancu de hunedoara

După căderea Constantinopolului (1453), Imperiul otoman condus de sultanul Mehmed al II-lea şi-a continuat expansiunea teritorială în Europa, pregătindu-se să cucerească Ungaria. Calea firească de urmat pentru trupele otomane a fost prin teritoriul Serbiei de azi, a cărei mare parte fusese deja cucerită şi se afla sub stăpânire otomană. Singura piedică reală era cetatea de frontieră a oraşului Belgrad, aflată la acea dată sub stăpânire maghiară. Regentul Ungariei de atunci, Iancu de Hunedoara, având experienţa de peste două decenii de lupte împotriva otomanilor, se aşteptase şi se pregătise corespunzător şi îndelung împotriva acestui atac. Continue reading

Soliman Magnificul- cel mai mare dintre sultani

s137px-Semailname_47b

În vremea când a domnit peste Imperiul Otoman, a fost considerat cel mai mare lider al lumii, atât de către musulmani, cât şi de creştini. A fost de asemenea un strălucitor strateg militar, un politician desăvârşit, precum şi un mare patron şi ocrotitor al artelor. El este sultanul care a condus Imperiul Otoman la apogeul său, şi a lăsat o uriaşă şi complexă moştenire cultural- istorică nu doar civilizaţiei musulmane, ci şi întregii omeniri. S-a ridicat cu adevărat la înălţimea renumelui său. A fost Magnific – Suleyman Magnificul. Continue reading

Copiii Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu

cbrancovenii-toti

Familia Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu rămâne, peste veacuri, un model exemplar de familie creştină. Căsătorit cu Maria, nepoata lui Antonie Vodă din Popeşti, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi şapte fiice: Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălaşa şi Smaranda. În urma unei atente căutări în filele tomurilor din acele vremuri, am scos la iveală câteva date biografice despre cei 11 urmaşi ai Brâncovenilor.Aşa cum privesc din fres­ca curată a ta­blo­ului votiv de la Mă­năstirea Hu­rezi, cu seninătate, strânşi le­gaţi unul de altul, înveşmântaţi în haine domneşti, preţioase, ar pă­rea că viaţa pământească a mem­brilor familiei marelui Con­stantin Brâncoveanu nu a fost încercată de neajunsuri. To­tuşi, otrava necazurilor nu i-a cruţat pe nici unul dintre ei. Fi­ecare chip este expresia unei cruci asumate până la moarte. Continue reading

„Alexiada“- istoria Bizanțului și a românilor de acum un mileniu

anna-comnena2

Scrisă de prinţesa Ana Comnena la câţiva ani după trecerea la Domnul a tatălui său, marele împărat bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118), lucrarea „Alexiada“ este o veritabilă monografie a unei domnii văzute din interiorul palatului imperial. O carte scrisă la sfârşitul vieţii, la lumina unei lămpi, când autoarea decanta amintiri, aşternându-le pe hârtie, ca nu cumva negura istoriei să le treacă sub tăcere. Regăsim în „Alexiada“ detalii din corespondenţa suveranului, portrete ţesute din discursuri şi dialoguri, documente imperiale şi ziceri ce ţin de tradiţia orală bizantină. Continue reading

Cariera lui Ion Antonescu

aMaresalul si Generalul Hauffe

Pe 2/14 iunie 1882 se năștea Ion Antonescu, fiul Chiriachiţei (născută Dobrian) şi al locotenentului Ion Antonescu, un erou al Războiului de Independenţă din 1877-1878. Anii de formare educațională și profesională au fost: 1890-1894 = clasele primare; 1894-1898 = primele patru clase de liceu; 1898-1902 = Şcoala fiilor de militari din Craiova; 1902-1904 = Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie; 1905-1906 = Şcoala Specială de Cavalerie; 1909-1911 = Şcoala Superioară de Război; 1911-1912 = studii de stat major; 1912-1913 = Şcoala de observatori aerieni. De remarcat predilecţia tânărului Antonescu pentru arma cavaleriei. În privinţa pregătirii trebuie spus că toate şcolile şi cursurile au fost absolvite cu acelaşi calificativ: foarte bine. Antonescu a avansat din grad în grad, de la acela de sublocotenent la mareşal în răstimp de exact 40 de ani. Continue reading