Continut istoria romanilor.
“Sufletul mi-l închin atotputernicului Dumnezeu, tot devotamentul meu şi dincolo de mormânt mult încercatului meu neam românesc, iar iubirea mea o leg cu fraţii şi nepoţii mei şi cu bunii mei prieteni, care nici întru cele mai grele persecuţii nu m-au părăsit în calea grea care mi-a fost hotărâtă de soartă.” Continue reading
Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, urmaș al lui Costea Mușat, a fost stîpân al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată neegalată în istoria Moldovei. În timpul său, țara a dus multe lupte pentru independență împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Mai multe dintre bisericile și mănăstirile construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial. Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplomat, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității țării, inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația unor iluștri contemporani, iar, grație tradiției populare, a fost transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit Athleta Christi (atletul lui Christos). Dar cum era Ștefan cel Mare în viața privată? Continue reading
Ioan (Ion) Vodă cel Cumplit (Ioan Vodă cel Viteaz, Ioan al III-lea, Ioan Vodă Armeanul) (1525-1574) a domn al Moldovei. Din drama lui Haşdeu, Ioan Vodă cel Cumplit, el apare sub acest epitet care izvorăşte probabil din modul cum îl socoteau acei boieri lesne schimbători şi aplecaţi spre trădare. Dar el mai apare şi cu alt epitet, acela de „cel Viteaz” întâlnit şi la alţi voievozi români ca Radu de la Afumaţi sau Dan al II-lea. Şi pe drept, dacă ne gândim că deşi a luat domnia cu ajutorul turcilor (situaţie conjuncturală) cea mai frumoasă pagină din domnia sa este legată de lupta antiotomană, pentru independenţa ţării. Fiind fiu natural al lui Ştefăniţă, cu o armeanca, apare în cronica ţării (cronicile îl înfăţişează în general ca tiran şi călcător de lege, voind prin aceasta să scuze pe cei care l-au trădat) şi sub numele de „Armeanul”. Continue reading
Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar acum aproape 1900 de ani. Numele localităţii Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată pe tăbliţă cerată datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în minele de la Roşia Montană, reprezintă unul dintre izvoarele dreptului roman. Continue reading
Marele om de stat,Iuliu Maniu, a murit în ziua de 5 februarie 1953 la Penitenciarul din Sighet, după o lungă şi grea suferinţă, ca urmare a anilor de tortură la care a fost supus. Continue reading
Grija privind buna stare a elevilor de altă dată se număra printre priorităţile cadrelor didactice care se ocupau de educarea şi formarea lor. Răsfoind paginile dosarelor cu activitatea unora dintre cele mai importante instituţii de învăţământ, descoperim în perioada interbelică existau „Fişele pedagogice“. Ele conţineau pe lângă numele elevului, originea etnică şi religia sau numele părinţilor şi ocupaţia lor, şi informaţii privind starea materială a familiei, dar şi numărul de fraţi sau surori. Exista, de asemenea, o rubrică denumită „Caracterizarea activităţii şi aptitudinilor“ elevului, cât şi „Cariera pentru care urma să se pregătească“. Erau informaţii utile pentru bunul mers al procesului de învăţământ. Continue reading
Columna lui Traian, construită de arhitectul Apolodor din Damasc (60-129(?) d.Hr.), a fost inaugurată la 12 mai 113 în Forul lui Traian din Roma. Este situată în spatele clădirii Basilica Ulpia şi între cele două biblioteci (Bibliotheca Ulpia sau Bibliotheca Traiani). Ea a fost sculptată în marmură de Luni (Carara) şi înălţată pe un piedestal decorat la colţuri cu vulturi purtând festoni şi, pe suprafeţele postamentului, arme dace în basorelief, în timp ce o coroană de laur serveşte de tor (mulură rotundă cu profilul convex situată la baza coloanei). Acest monument este singurul bine păstrat în Forul lui Traian, în mijlocul unui câmp de ruine. Columna nu este numai o cronică figurată pentru imortalizarea războaielor dintre romani şi daci (în 101-102 şi 105-106 d.Hr.), ea a devenit de asemenea mormântul împăratului, după moartea lui Traian în 117 d.Hr., fiindu-i depusă cenuşa într-o urnă de aur ce era amplasată într-o încăpere sepulcrală special amenajată într-un vestibul al acesteia. Continue reading
Religia, româna, latina, elina, franceza, germana, italiana, istoria, filosofia, dreptul, geografia, matematica, „ştiinţele fizico-chimice“, „ştiinţele naturale“, anatomia şi igiena, desenul, muzica, gimnastica, lucrul de mână, gospodăria, caligrafia, muzica vocală, lectura şi recitările frumoase, dialogurile şi teatrul şcolar, practica agricolă, dar şi datoriile omului şi cetăţeanului sunt materiile care erau studiate de către elevi în preajma anului 1934. Atunci când notele sau calificativele erau de la satisfăcătoare la excelente, elevul de odinioară primea un certificat de absolvire, dar până la acel moment drumul era lung şi anevoios uneori. Continue reading
Primul eveniment deosebit referitor la cetatea Neamţ s-a petrecut la sfarşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Ştefan I Muşat (cca.1394-1399), când regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, ce urmărea o politică de expansiune teritorială la răsărit de Carpaţi, întreprinde o expediţie militară asupra Moldovei. Cronica oficială maghiară şi documentele emise de Sigismund consemnează că armatele regale au înaintat până la reşedinţa domnească, unde Ştefan I „i-a făcut supunere”. Continue reading
Prima femeie parașutist din România s-a născut pe 24 iulie l897 în satul Hănţeşti-Moldova. Lipsurile materiale i-au determinat pe părinţii ei s-o dea la internatul azilului “Elena Doamna” din Bucureşti, ctitorit de soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Disciplina severă din cadrul internatului şi lipsa căldurii vieţii de familie, i-au modelat un caracter fără elanuri romantice. Continue reading