Continut istoria romanilor.
În legătură cu una din năvălirile avarilor peste Dunăre, se pomenesc în cronicile bizantine câteva cuvinte romanice care au dat naștere la o întreagă discuție. Este vorba de celebra “torna, torna, fratre” în care mai mulți istorici și filologi văd cea dintâi mențiune a limbii române. Continue reading
Chiar din primele zile după intrarea României în Războiul de Întregire a Neamului, în august 1916, Octavian C. Tăslăuanu a fost preocupat de înfiinţarea şi organizarea unui corp al voluntarilor români, ardeleni şi bucovineni, refugiaţi pe teritoriul României, ori aflaţi prizonieri în Rusia. Continue reading
El însuși având gradul de colonel, Alexandru Ioan Cuza, domnitorul evenimentului din 24 ianuarie 1859 intrat în istorie ca ”Mica Unire”, a fost preocupat de situația militarilor din armata română – grade inferioare și superioare – precum și a familiilor acestora. Continue reading
Crearea consulatelor străine, pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti, a marcat o perioadă care a deschis o nouă etapă în stabilirea locului Principatelor Române în chestiunea orientală. Interesul manifestat de cabinetele europene faţă de Principate s-a datorat, în bună măsură, începând cu deceniul al noulea al secolului al XVIII-lea, tocmai rostului şi activiţătii consulilor şi agenţilor lor în această regiune. Prin prezenţa şi activitatea lor, opinia publică europeană şi-a sporit cunostinţele despre Principate, şi s-au creat noi condiţii pentru apropierea politică şi culturală a românilor de Europa Centrală şi Apuseană. Continue reading
Alexandru Ioan Cuza a desfășurat o vastă activitate de așezare a statului român pe baze moderne, inițiind și înfăptuind reforme democratice de mare importanță, reușind să depășească obstacole puse în cale de unele Mari Puteri, în special de Imperiul Otoman. Continue reading
Harta care însoţea Tratatul de Pace din 10 februarie 1947 nu preciza în detaliu ci la modul general traseul frontierei de stat dintre România şi U.R.S.S., ceea ce constituia o lipsă gravă, care impunea cu necesitate precizarea şi descrierea amănunţită a acesteia printr-un document oficial bilateral.În practica internaţională stabilirea traseului frontierei de stat constituie una dintre cele mai complexe şi pretenţioase operaţiuni de evidenţiere a teritoriului de stat, acest lucru realizându-se prin tratative bilaterale complexe, finalizate printr-un document acceptat de comun acord. Continue reading
Ion Antonescu, Scrisoare de răspuns adresată lui Constantin I.C. Brătianu (29 octombrie 1942)
Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră. Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri. Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu. Continue reading
În societatea românească din primii ani ai secolului XX, singura carieră deschisă femeii era, conform articolelor publicate în presa din acea perioadă, căsătoria. „În vederea căsătoriei sunt crescute femeile. Şi de cele mai multe ori instrucţiunea şi educaţiunea lor rămân superficiale tocmai pentru că ele trebuie să servească decât la o seducere trecătoare, iar nu unei atracţii adânci şi trainice“, se nota în Jurnalul femeii din 1905. Continue reading
Conferința de Pace de la Paris (29 iulie – 15 octombrie 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace, semnate pe 10 februarie 1947, dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial. Continue reading
Eminescu este socotit de cititori și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura romană.A fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare și guvernamentale din acea epocă, dar care este foarte actuală și astăzi. Iată doar câteva exemple din articolele publicate de Eminescu, tema principală fiind statul și administrarea corectă a țării. Continue reading