Italia este prin excelență simbolul renascentismului. De ce început acolo și de ce a reprezentat în același timp și apogeul acestui fenomen? Italia a fost leagănul Renașterii dintr-un singur motiv: banii. Pentru ca o societate să plătească artiști, să construiască edificii impozante și să susțină intelectuali în studierea textelor greco-romane, resursele financiare trebuie sa fie pe măsura ambițiilor. Orașele în care regăsim o puternică activitate specifică Renașterii erau niște mici puteri industriale. Florența era specializată în textile, Milano în producția de arme, Genova era bogată datorită comerțului maritim, tot ea dându-l pe descoperitorul Americii, Cristofor Columb. Cel mai bogat oraș italian era Veneția.
Venețienii erau navigatori excelenți, constructori de nave desăvârșiți și specialiști ai comerțului. Ei reușiseră să devină experți în schimburile comerciale cu lumea musulmană, inclusiv cu cel mai puternic stat islamic, Imperiul Otoman. Fără comerțul cu otomanii, în special cu piper, care era utilizat în multe cazuri pentru a masca gustul mâncării stricate, Veneția nu ar mai fi fost orașul pe care noi îl știm astăzi. Republica lagunară exporta otomanilor produse textile care erau manufacturate la Florența. De ce erau aceste produse atât de valoroase? Culorile lor rămâneau puternice timp îndelungat. Care era secretul rezistenței culorii? În procesul de obținere a culorii se utiliza un mineral numit alaun. Acesta se găsea în Anatolia, adică în Imperiul Otoman.
În 1460, Giovanni da Castro, îi scrie nașului său de botez, papa Pius al II-lea zicând că a găsit prețiosul minereu în localitatea italiana Tolfa. “Azi vă ofer victoria asupra turcului. În fiecare an el ia de la creștini 300.000 de ducați pentru alaunul pe care îl folosim colorarea textilelor. Eu am găsit șapte munți atât de bogați în acest minereu încât ar putea alimenta șapte lumi. Dacă veți da ordine pentru începrea escavărilor, construirea de cuptoare și prelucrarea alaunului, veți furniza Europei întregi acest minereu, iar turcul își va pierde toate profiturile. Ele vor reveni înălțimii voastre.” Papa a acordat monopol asupra minelor unei celebre familii florentine, Medici. Într-un final s-a dovedit că rezervele erau insufciente pentru a suprima nevoia de alaun anatolian. Oricum orașele italiene s-au îmbogățit de pe urma comerțului meditereanean, astfel încât și-au permis să susțină toate mințile luminate ale vremii și așa astăzi noi asociem Renașterea cu Italia.
Lumea musulmană a fost sursa a numeroase texte pe care intelectualii Renașterii le-au studiat. De secole savanții musulmani studiau textele antice, în special cele ale lui Aristotel și Ptolemeu. Căderea Bizanțului sub domniație otomană în 1453 a însemnat o migrare a învățaților bizantini către țările Europei apusene și în special Italia. Acești intelectuali vor aduce un aoprt important Renașterii. Chiar și după ocuparea capitalei bizantine de către otomani, mulți învățați au călătorit acolo pentru a studia textele lumii antice, bucurându-se acolo de o protecție specială din partea sultanului. Există teorii care spun că una dintre cele mai importante cuceriri ale Renașterii, sistemul heliocentric al lui Copernic, este de fapt opera unui savant arab, la a cărui operă învățatul european ar fi avut acces. Diagrama lui Copernic, cea prin care a demonstrat că nu Terra este centrul sistemului solar este similară cu cea a unui arab din secolul XIII, până și notațiile sunt aproape identice.
