Moartea lui Edgar Allan Poe pe 7 octombrie 1849 a rămas o enigmă. Pe 3 octombrie, Poe a fost găsit delirând pe străzile din Blatimore, având nevoie de ajutor imediat. În ciuda asistenței medicale care i-a fost oferită de urgență, a murit într-o duminică, la 5 dimineața. Scriitorul nu a fost suficient de coerent pentru a explica modul în care ajunsese în acea situație deplorabilă.
Pe 27 septembrie 1849, Poe a plecat din Richmond spre New York. Nu există surse sigure cu privire la activitatea sa până pe 3 octombrie. La acea dată a fost găsit pe străzile din Baltimore comportândus-se precum un lunatic. Doctorul Joseph E. Snodgrass i-a sărit în ajutor. Acesta îl descrie pe Poe ca artătând ”respingător”, cu părul uleios, fiind extenuat, nespălat, iar privirea era pierdută. Avea o cămașă fără vestă și pantofi murdari. Dr. John Joseph Moran, medicul presonal al lui Poe, a fost șocat sî îl vadă în această stare, acesta fiind obișnuit cu un pacient care întotdeauna arăta bine.
Edgar Allan Poe a fost internat într-un spital unde a stat într-o cameră cu gratii în secția rezervată bețivanilor. Dr. Moran într-o încercare de a-l înveseli pe Poe, i-a promis că va primi o vizită din partea prietenilor, dar poetul i-a spus că cel mai frumos gest pe care i l-ar face prietenii ar fi să-i tragă un glonț în cap. Autorul poemului ”Corbul” a făcut referiri la soția sa din Richmond care îl aștepta acasă. Posibil să se fi referit la răposata Virginia, sau la Sarah Elmira Royster, pe care de curând o ceruse în căsătorie. Nu știa nici ce se întâmplase cu bagajul său. Moran ne spune că ultimele cuvinte înainte de moarte au fost „Doamne, ai grijă de sufletul meu rătăcit”. Moran a fost probabil unicul om care l-a văzut pe scriitor în acele zile de chin. Mărturiile sale au fost puse deseori la îndoială. Cu trecrea anilor, amintirile sale semănau din ce în ce mai puțin. De exemplu, a spus că Poe a fost dus la spital ba pe 3 octombrie la ora 17, ba pe 6 la ora 9, ba pe 7(chiar ziua morții), la ora 22.
Certificat medical asupra morții nu avem. Fie nu a fost emis, fie a fost distrus sau se află ascuns în vreun dosar. Teoriile cu privire la deces merg de la hipoglicemie până la asasinat. Unii biografi au sugerat că Poe s-ar fi sinucis ca urmare a unei depresii. Doctorul Snodgrass a sugerat alcoolismul drept cauza decesului. Apropiații lui Poe au recunoscut faptul că poetul obișnuia să consume alcool, dar era departe de ceea ce se numea dependență de alcool. Unii spuneau chiar că avea o toleranță redusă la alcool, îmbătându-se după doar un pahar cu vin. Importanța mondială a lui Edgar Allan Poe a făcut ca de-a lungul timpului să fie vehiculate nenumărate cauze ale morții: tumoare pe creier, diabet, deiciență de enzime, sifilis, apoplexie, delir agravat, epilepsie, rabie și meningită. Un doctor ce îl consultase în mai 1848 era de părere că Poe suferea de inimă, fapt contestat de scriitor. În 2006 a fost analizat un fir de păr al poetului, fiind infirmată teoria otrăvirii cu mercur sau alte metale grele. Deoarece Poe a fost găsit într-o zi de alegeri s-a presupus că a fost victima turismului electoral. Victimele erau drogate și folosite pentru vot multiplu în diferite locații. Fiindcă era o persoană cunoscută, este puțin probabil ca el să fi căzut pradă unei astfel de practici. Nu în ultimul rând a fost pomenită holera, deoarece Poe trecuse prin Philadelphia în timpul unei epidemii.
Înmormântarea lui Edgar Allan Poe a fost una simplă și s-a ținut luni, 8 octombrie 1849 la ora 16. Puțini oameni au fost prezenți. Unchiul lui Poe a cumpărat coșciugul din lemn de mahon iar un văr a adus carul funebru. Soția lui Moran a făcut giulgiul. Întreaga ceremonie a durat doar trei minute în vremea rece și umedă. Preotul nu a ținut toată slujba deoarece era prea puțină lume. Marele poet a fost îngropat cât se poate de nedemn: coșciug ieftin fără mânere, neinscripționat, netapisat și fără pernă pentru cap.
