Născut la București pe 6 ianuarie 1881, Ion Minulescu a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, “Brânză și Arghirescu”. În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista ”Povestea vorbei”. Continue reading
Amza Pellea s-a născut la Băilești, pe 7 aprilie 1931, într-o familie cu cinci copii, iar tatăl său s-a numit tot Amza Pellea. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova și Școala de electrotehnică din Craiova. Continue reading
Fănuş Neagu, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier şi dramaturg, s-a născut pe 5 aprilie 1932, în Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila. A studiat primii cinci ani de şcoală primară în satul natal. Şi-a continuat studiile între anii 1944-1948 la Liceul Militar din Iaşi şi a urmat Şcoala Pedagogică nr. 2 din Bucureşti, iar în 1952 a devenit cursant al şcolii de literatură “Mihai Eminescu”, până în anul 1953, fiind coleg de generaţie cu Nicolae Labiş, Radu Cosaşu etc. Între anii 1954 şi 1957 învaţă la Facultatea de Filologie din Bucureşti, dar nu îşi încheie studiile. Continue reading
Prin 1867, adică la 17 ani, Mihai Eminescu ducea o viață romantică, adică nestatornică. Plecase de acasă și acum hoinărea prin țară. Nu știm cu exactitate cu ce se ocupa în anul menționat. Există mărturii că era hamal în portul Giurgiu sau chiar grăjdar la hotel. Poate era ambele. Continue reading
Nicola Ursu, zis Horea, nu era un țăran oarecare din Zarand. Înainte de a fi liderul ultimei răscoale populare din Europa Centrală, plecase de patru ori până la Viena pentru a apăra drepturile românilor din Transilvania. Ultima călătorie în Austria a făcut-o în decembrie 1783 în fruntea unei delegații de moți. Continue reading
Pe 1 aprilie 1881, în județul Sibiu, la Rășinari, în casa de la numărul 778 de pe Ulița Plopilor, se năștea Octavian-Ion Goga. Era primul copil al dăscăliței și al protopopului, oameni care nu țineau pe rafturi sau mese oale cu smântână sau sticle cu vin, ci cărți și gazete, adunate de-a lungul anilor de la cărturarii familiei și ei uneori scrise chiar de ei. Cu ajutorul mamei, Octavian învață primele slove înainte de a merge la școală. Continue reading
În 1889 s-a organizat la Paris „Expoziția Universală” pentru a marca un secol de la Revoluția din 1789. Autoritățile au lansat un concurs unde se propunea ridicarea unui turn cu bază pătrată în piața ”Câmpul lui Marte” și care să aibă calități speciale: să fie ușor de construit și ușor de demontat. Inginerii Maurice Koechlin și Émile Nouguier, angajați ai „Companiei de construcții Eiffel”, au trecut la treabă. În mai 1884, Koechlin, lucrând acasă, a schițat ”un mare pilon cu patru picioare care se unesc înspre vârf”. Gustave Eiffel nu a fost prea încântat inițial, dar a aprobat continuarea planificării și cei doi ingineri au apelat la Stephen Sauvestre, șeful departamentului de arhitectură al firmei care a adăugat celebrele arcuri decorative de la baza turnului, un pavilion de sticlă la primul etaj precum și alte elemente estetice minore. Continue reading
În 1853 izbucnește Războiul Crimeii între Rusia și Imperiul Otoman. Inițial armatele țariste au succes, dar britanicii și francezii intervin în ajutorul turcilor deoarece nu doreau întărirea poziției Curții de la Petersburg în Orientul Europei. Într-un final Rusia este înfrântă și se convoacă un Congres la Paris pentru a se stabili termenii păcii. Continue reading
Elena Farago s-a născut pe 29 martie 1878 la Bârlad în casa părinților săi, Anastasia și Francisc Paximade. Copilăria și-a petrecut-o alături de cei șase frați și surori, fapt care se va reflecta mai târziu în opera literară. Va moșteni de la mama ei o sănătate delicată pe care timpul în loc să o îmbunătățească o va șubrezi. Obișnuitele jocuri copilărești sunt primele elemente prin care micuța ia contact cu lumea. Belșugul care domnea în casa părintească, voia bună din jurul lor, lipsa de griji și necazuri dădeau atmosferei de familie un climat prielnic unei copilării fericite. Continue reading
În Occident această sărbătoare este numită şi sărbătoarea Zămislirii Domnului, iar în calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenie sau Ziua Cucului. Buna Vestire este o sărbătoare creştină care se celebrează pe data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunţării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret. Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul. Continue reading