A doua zi după alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, pe 25 ianuarie, președintele Adunării Elective de la București trimitea o adresă lui Vasile Alecsandri, ministrul de externe al Moldovei, anunțându-l că o delegație a Adunării va pleca a doua zi spre Iași pentru a anunța principelui Cuza vestea că va fi domn și în Valahia Continue reading
Care domnitor a fost numit ”strutocamilă”? Struțocămila, inorogul și alte animale care AU EXISTAT
În Evul Mediu românesc, începând cu secolul XVII a circulat așa-numitul ”Fiziolog”, un manual popular cu pilde morale, alcătuit prin secolul IV, în Egipt și prelucrat în limbile romanice și germanice sub numele de ”Bestiarii”. La noi ”Fiziologul” vine din literatura bizantină prin canal sârbesc. Continue reading
Interviu cu Ionel Teodoreanu
În anul 1932, Ioan Massoff publica în revista Rampa un interviu cu scriitorul Ionel Teodoreanu, materialul purtând numele de “Ionel Teodoreanu în intimitate”. Continue reading
Descălecatul (întemeierea) Moldovei. Bogdan I, primul domn al Moldovei
După marea invazie mongolă din 1241, ținutul dintre Carpați și Nistru a rămas sub ascultarea urmașilor lui Ginghis Han. Deseori mongolii(tătarii) treceau peste munți, în Transilvania și Ungaria, prădând, arzând și făcându-i pe nobili robii lor. De aceea, regii maghiari au purtat mai multe războaie cu ei. Unul a fost în 1343(1345) și s-a soldat cu o mare victorie împotriva călăreților din Asia. Printre comandanții oastei regale s-a aflat maramureșeanul Dragoș din Bedeu. Continue reading
Care au fost capitalele Moldovei?
În Țările Române capitalele nu au fost mereu aceleași, ele s-au mutat în funcție de evoluția teritorială a statului, dar și de interesele politice ale domniei, ele coborând din zonele mai înalte spre șes. În Moldova inițial capitala a fost la Baia, urmând o etapă intermediară la Siret, apoi la Suceava în timpul lui Petru Mușat, iar în a doua jumătate a veacului al XVI-lea s-a mutat la Iași. Continue reading
Originea expresiei ”banii nu au miros”
”Banii nu au miros” sau mai bine-zis (“Pecunia non olet”) este o expresie ce provine din vremea împăratului Vespasian. Acesta era fiul unui mic funcționar de vamă, viitorul împărat urmând o carieră militară care l-a purtat pe tot întinsul imperiului roman. Continue reading
Copilăria lui I.L. Caragiale
Într-unul din momentele sale de melancolie, Caragiale i-a împărtășit lui Alexandru Vlahuță o versiune romantică despre venirea lui pe lume: Continue reading
Ultimele dueluri din istoria României. Cum îți apărai onoarea la 1900
Cumpăna veacurilor XIX-XX a fost marcată de cele din urmă dueluri ”cavalerești”, amintiri ale unei epoci romantice. Motivele obișnuite ale conflictelor care le-au generat erau din cele mai diverse: ofense aduse propiei persoane sau celei iubite, insulte, gelozie… Mijloacele folosite porneau de la sabia provenind din duelurile medievale, la ”obiceiurile locului” adică ”bătaia ca la ușa cortului”, până la pistoalele care se vindeau la liber în magazine. Actorii spectaculoaselor dueluri erau: amorezi de duzină, ofițeri, negustori, funcționari, doctori și alții. Totul se desfășura în ilegalitate, duelurile fiind interzise. Iată cum relata presa astfel de evenimente: Continue reading
Cum a murit Petru cel Mare
În iarna lui 1723, Petru cel Mare, a cărui sănătate nu fusese niciodată foarte bună, a început să aibă probleme cu tractul și vezica urinară. În vara lui 1724, o echipă de doctori l-a operat eliminând aproape 2 litri de urină blocată. Petru cel Mare a rămas la pat până la sfârșitul verii. În prima săptămână a lui octombrie, fiind nerăbdător să-și reia planurile și convins că este vindecat, primul împărat al Rusiei(titlu asumat în 1721) a început să inspecteze șatierele în lucru. Conform unei legende, în noiembrie, la Lakhta pe coasta golfului Finlandei, în timpul unei inspecții la o turnătorie, Petru cel Mare a văzut un grup de soldați care se îneacă și a sărit în ajutorul lor, salvându-i. Continue reading
Cei șapte liliputani din Maramureș care au supraviețuit la Auschwitz
Povestea familiei de liliputani Ovitz începe pe Valea Izei, în Maramureş. În anii ’30, membrii familiei de evrei erau bine cunoscuţi localnicilor din satul Rozavlea. Erau oameni mici de statură care cântau şi dansau. Succesul lor a venit după ce regele Carol al II-lea i-a primit pentru un număr de circ. Familia Ovitz avea mulţi membri pitici, dar şi oameni de statură înaltă. Capul familiei, Shimshon Iţik Ovitz, s-a căsătorit de două ori cu femei de înălţime normală. Şapte dintre cei zece copii ai lui au ieşit de statură mică. Fraţii au format o trupă de circ şi, astfel, călătoreau în toată Europa. Erau printre cei mai avuţi oameni din sat, fiind primii care aveau maşină. Continue reading









