Probabil cea mai frumoasă cuvântare a lui Cuza. ”Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie”

recunoasterea unirii cuza

În prima parte a domniei, Cuza a urmărit și a izbutit să întărească și să desăvârșească Unirea. Cârmuirea cu două guverne, cu două Adunări, cu două capitale, era greu de dus mai departe. Mijloacele de comunicație erau rudimentare, nu existau căi ferate iar drumurile lăsau de dorit. Sistemul de coordonare al legilor și măsurilor prin Comisia Centrală de la Focșani era greoi, iar domnul trebuia veșnic să-și împartă timpul între București și Iași. Continue reading

Prima zi în care Iaşiul a fost capitala României

Teatrul national Iasi

După ce în toamna lui 1916 două treimi din teritoriul țării a fost ocupat de Puterile Centrale a urmat o perioadă extrem de grea pentru români. Regele, acţionând de comun acord cu Ion I. C. Brătianu şi cu Barbu Știrbey, a căutat să dea o notă de normalitate unei societăţi complet debusolate şi intrate în panică. În acest spirit s-a pregătit deschiderea sesiunii parlamentare la Iaşi. Continue reading

Marin Sorescu- “Cu mine se petrece ceva. O viaţă de om.”

marin sorescu (2)

Marin Sorescu s-a născut la Bulzesti, județul Dolj în data de 19 februarie (29 după spusele fratelui său) 1936. A primit de 6 ori premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Academiei Române în anii 1968 și 1977 plus multe alte distinctii. A fost Ministrul Culturii între 25 noiembrie 1993 și 5 mai 1995. A fost căsătorit cu Virginia Sorescu și nu a avut copii. A murit la București în data de 8 decembrie 1996. Continue reading

Povestea primei corăbii cu tricolor românesc

Corabia Marita

După revoluția de la 1821 alungarea domnilor fanarioți s-a declanșat lupta de emancipare națională. Un prim pas a fost cea dintâi utilizare a drapelului românesc. Tricolorul a fost adoptat în Ţara Românească la 1834, când domnitorul Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale şi a drapelelor de luptă. Acesta din urmă era un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: „Steagurile aceştii de Dumnezeu păzite ţări din vechime au fost fala oştirilor sale şi semnele slavei lor… Miliţia românească organizată pe temeiuri de regulă şi disciplină europeană, dobândeşte iarăşi acel drept din vechime şi primeşte steagurile sale cu feţile naţionale şi cu pajera prinţipatului. Domnia mea dar încredinţează acum batalioanelor de infanterie şi divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinţii şi al supunerii către legile întocmite…” Continue reading

Obiceiuri și tradiții de Moș Nicolae. Diferențele dintre Moș Nicolae și Sfântul Nicolae

mos nicolae

În calendarul popular, Sfântul Nicolae face parte din categoria sfinţilor care apar asemenea unor bătrâni, ca nişte moşi cu barbă. La nivelul mentalităţii populare vechi, timpul era transfigurat, personificat, în sensul că el se naşte, trăieşte, îmbătrâneşte şi moare, astfel că anul începe cu sfinţii tineri şi se termină cu cei bătrâni. Continue reading

Prima lege modernă a învăţământului românesc. Legea instrucţiunii publice din 1864

Legea instriuctiunii publice

Odată cu unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se trece la implementarea programelor paşoptiste, una dintre direcţii fiind reorganizarea instrucţiunii publice. În încercările de unificare a legislaţiilor celor două principate, Comisia de la Focşani, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu, lucrează încă din iunie 1859 la elaborarea unui astfel mde proiect de lege. La 12 iulie 1860 avem deja un prim Proiect de lege organică pentru instrucţia publică în Principatele Unite. Acestui proiect avea să îi urmeze la numai câteva luni un altul, cu acelaşi nume, întocmit de Vasile Boerescu (în octombrie 1860). Continue reading

Românii au avut cel mai modern Cod Civil din Europa de Est. Codul Civil din 1864

Alexandru Ioan Cuza

Până în 1864, statul român nu a dispus de o legislație modernă și corectă în domeniul civil. Dezvoltarea rapidă a economiei, intensificarea procesului de stratificare socială au impus, alături de alte cauze, nevoia elaborării unui cod unitar pentru reglementarea relațiilor sociale. La cererea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, redactarea Codului civil a revenit Comisiei Centrale de la Focșani. Continue reading