În anul 1893, I.L. Caragiale făcea o radiografie fidelă a noii societăți burgheze. În ”Moftul român”, publica o serie de trei articole sub numele generic de ”Moftangii”. În unul din ele, intitulat ”Rromânul”, marele gazetar îl prezintă pe conaționalul contemporan: ”Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din aristocrația inteligenții, a meritului, științei, artei, culturii ș.cl. Continue reading →

Numele de ”daci liberi”, atribuit populațiilor dacice rămase în afara granițelor romane după 106, este o creație a istoricilor moderni. Istoricii din antichitate i-au menționat tot sub termenul general de ”daci” folosind alte apelative când era vorba de o anumită ramură a lor. Cel mai frecvent sunt întâlniți carpii(din Moldova) sau costobocii(nordul fostei Dacii). După înfrângerea lui Decebal s-a creat un vid de putere. Din rândul dacilor liberi nu s-a mai ridicat nicio figură semnificativă. Pe lângă regele Decebal, au fost eliminați și liderii domeniului politico-administrativ, militar și religios. În ciuda acestor deficiențe, dacii au încercat si au reușit deseori să-i pună pe romani în gardă. Continue reading →

Ca urmare a Războiului de Independență, România a alipt la teritoriul său vechiul ținut al Dobrogei, care de pe vremea lui Mircea cel Bătrân nu mai fusese sub administrație românească. În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Carol I, după ce călătorise o noapte întreagă, a ajuns la Brăila, unde a fost primit de oficialități şi de mulțimea de localnici. În cadrul festivităţilor, domnitorul a dat citire Proclamaţiei către dobrogeni Continue reading →