Iulia Hașdeu s-a născut pe 14 noiembrie 1869 la București. A fost botezată de Ionel C. Brătianu, prietenul tatălui său. După oficierea slujbei, tatăl aduce pe o tavă de argint: un ban de aur, o cruciuliţa, un condei, o floare, o carte şi alte amulete, pentru a stabili conform tradiției, ce va face în viață. Când tatăl aştepta căderea şorţului pe carte, mâna micuţei ia voinic condeiul de aur, unul dintre darurile nasului, agăţând în degetul cel mic şi ramul subţire al florii. Geniul ei a ieșit la iveală repede. La 6 ani şi 7 luni, a scris un roman despre viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul. La 8 ani, a absolvit şcoala primară, cunoscând deja limbile franceză, engleză şi germană, iar la 11 ani, clasele gimnaziale, cu premiul întâi, la „Sfântul Sava”, studiind în paralel muzica la Conservator, secţiile de pian şi canto plus desenul şi pictura. Continue reading
Originea denumirii de Oltenia. De unde vine expresia ”a da bir cu fugiții”.
În 1718, ca urmare a unui război dintre austrieci și otomani, se încheie pacea de la Passarowitz. Cele mai importante prevederi care ne privesc erau trecera Banatului și a vestului Valahiei(zona dintre Olt și Cazanele Dunării) sub stăpânire austriacă. Continue reading
Un destin pentru libertate- Corneliu Coposu
Corneliu Coposu provenea dintr-o familie de preoţi. Tatăl său a fost protopopul greco-catolic Valentin Coposu. Bunicul patern, Grigore Coposu, era preot, colaborator al lui Gheorghe Pop de Băseşti. Bunicul matern, Gavril Vaida de Glod, era tot preot, văr primar cu Alexandru Vaida Voievod. Familia sa era activă politic şi lupta pentru recunoaşterea drepturilor românilor în Imperiul Austro-Ungar, prin intermediul Partidului Naţional Român. Valentin Coposu a fost un militant pentru afirmarea cauzei româneşti în Transilvania şi de aceea a fost închis sub acuzaţia de înalta trădare. A fost pus în libertate personal de generalul Moşoiu, cu ocazia eliberării Budapestei după intrarea armatei române în capitala maghiară. Valentin Coposu a fost deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 şi a votat Unirea. Continue reading
Cutremurul din 1940- cel mai mare din istoria României
Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut 7,4 grade pe scara Richter. Faza critică a durat în jur de trei minute. Efectele lui au fost devastatoare mai ales în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. “Astă-noapte, la orele 3,39 minute, un înspăimântător cutremur de pământ a zguduit Capitala… Clădirile cele mai tari au pârâit, pereţii s-au crăpat, iar tencuiala s-a desprins pe suprafeţe mari. Oamenii au sărit buimaci din somn şi au încercat să se salveze”, scria presa din 1940. Continue reading
Iancu de Hunedoara și ultima cruciadă. Bătălia de la Varna
Expediția voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara în fruntea armatei cruciate în „campania cea lungă” din toamna anului 1443 în Serbia a obligat Imperiul Otoman să accepte încheierea unei păci pe 10 ani, la 12 iulie 1444, la Szeged. Regele Ungaro-Polon (Vladislav III Jagello pentru polonezi și Vladislav I pentru unguri) a decis însă la scurt timp încălcarea tratatului şi continuarea luptei, deoarece sconta pe participarea flotei veneţiene, care ar fi putut interzice accesul otomanilor în Marea Neagră. El a încălcat pacea la îndemnul cardinalului Giuliano Cesarini. Cele 24 de nave veneţiene armate de papalitate, deşi au ajuns la Constantinopol în august 1444, nu au putut împiedica trecerea armatei otomane pe malul european, fiindcă sultanul Murad al II-lea a primit ajutorul flotei genoveze, veche rivală a veneţienilor. Continue reading
Statuia lui Mihai Viteazul din București- prima statuie ecvestră din Capitală
Încă din 1866, prin cea dintâi constituție românească, se simțea dorința românilor de obținere a independenței. O manifestare a acestui ideal a reprezentat-o inaugurarea statuii lui Mihai Viteazul din București. Era un gest de mare curaj într-o epocă în care eram sub suzeranitate otomană, să ridici o statuie domnitorului care i-a înfrânt pe turci și a realizat prima unire a românilor. Continue reading
Primul protest anti-comunist din România. Manifestația din 8 noiembrie 1945
Comunismul a început în România pe 6 martie 1945 când regele Mihai a fost forțat să accepte guvernul comunist al lui Petru Groza. În perioada august 1945- ianuarie 1946 a avut loc ”greva regală” în care suveranul a întrerupt relațiile cu executivul, sperând la eliminarea bolșevicilor. Era un act fără precedent în spațiul dominat de sovietici. Pe 8 noiembrie 1945, cu prilejul onomasticii regelui Mihai, în Piața Palatului Regal din București a avut loc o mare manifestație a tinerilor în spijinul suveranului, eveniment care i-a neliniștit pe comuniști. S-a strigat ore în șir ”Regele și Patria” ;i s-a cântat imnul regal. Au fost făcute arestări masive, 13 persoane murind în urma intervenției forțelor guvernamentale. Continue reading
Bătălia de la Rahova- independența cucerită cu sânge
Bătălia de la Rahova a fost una dintre principalele lupte ale Războiului pentru Independenţa României. În confruntare au fost implicate detaşamente româno-ruse, în vederea supunerii garnizoanei otomane din cetate. Continue reading
Aurel Vlaicu- omul care a sfidat gravitația
Aurel Vlaicu s-a născut la Binţinţi, lângă Orăștie, (Hunedoara) pe 6 noiembrie 1880. În satul natal face şcoala primară apoi în 1890 trece la şcoala elementară ungurească din Orăştie. Urmează şase clase la Colegiul Reformat Kun din Orăştie. Nu făcea parte din cei mai silitori iar carnetul lui conţinea note variate. Lucrările îi erau mediocre sau submediocre, iar răspunsurile lui erau la cele mai multe materii abia mulţumitoare. Având un temperament coleric se apucă să ia la bataie un evreu, coleg de liceu. După acest eveniment profesorii colegiului Kun recomandă tatălui să-l mute la alt liceu. Continuă clasele a 7-a şi a 8-a la Liceul de Stat din Sibiu (1901) unde îşi ia bacalaureatul (1902). Continue reading
Laika- prima călătoare cosmică
Laika a fost prima ființă terestră care a efectuat o călătorie cosmică, zburând în jurul Pământului. Pe baza datelor obținute în urma călătoriei ei s-a constatat că un organism viu poate suporta condițiile unui zbor în afara atmosferei terstre, deschizând calea primului om în spațiu și ulterior a celui dintâi om pe Lună. Continue reading









