Ascunse cu grijă în iarba înaltă ce acoperea câmpul, iscoadele romane priveau tot mai îngrozite și uimite. În mijlocul unei grămezi de corturi ridicate între căsuțe se afla un superb pavilion de mătase. Laturile deschise lăsau să se vadă bine trupul lui Attila. Era scund, pieptul lat și avea capul mare. Cei care-l văzuseră în timpul vieții spuneau că avea ochii mici, barbă rară și încărunțită, nasul turtit și ten închis la culoare. Așa arăta acel om puternic, mort subit în floarea vârstei, un luptător călit, obișnuit cu multe ore în șaua calului. Acesta era strălucitul comandant care transformase niște nomazi care trăiseră după principiul “atacă și ia ce apuci”, într-o forță disciplinată care în prima jumătate a secolului al V-lea a străbătut 1500 de km prin Europa, de la Marea Neagră la câmpiile fertile ale Franței. Attila hunul a fost unul dintre cei mai temuți dușmani ai Romei. În atacuri fulgerătoare a distrus zeci de orașe bogate și bine apărate, amenințând chiar Roma. Continue reading
Semnificația și originea furatului miresei. Obiceiuri de cununie de acum 100 de ani
După cununia religioasă, mirii se întorceau la casa socrilor mari, iar mama tânărului îi cuprindea pe amândoi cu o cingătoare şi îi trăgea în casă în acelaşi timp, pentru ca să îi împreuneze pentru toată viaţa. Când ajungeau la poarta mirelui, el avea grijă să păşească primul este prag, pentru a conduce în casă. În Arad, tinerii încercau să se calce pe picior, iar cel care reuşea să îşi pună piciorul peste celălalt avea să conducă în familie. Continue reading
Viața la 1900. Întemeierea unei familii
Întemeierea unei familii începe odată cu căsătoria. Românii erau familişti convinşi. Continue reading
Tabloul preferat al lui Stalin
“Edecarii de pe Volga” este un tablou pictat în ulei pe pânză în perioada 1870-1873, de către pictorul și sculptorul rus Ilia Repin(1844-1930), cel mai prețuit artist de către Stalin. Continue reading
Napoleon, Codul Civil napoleonian și Uniunea Europeană
După lovitura de stat din Brumar 1799, Napoleon Bonaparte a preluat întreaga putere și a devenit Prim Consul. În această calitate a desfășurat o activitate extrem de fecundă, mai ales prin realizarea unui monument al dreptului, cunoscut sub numele de Codul Napoleon, un cod de legi în concordanță cu noile realități impuse de Revoluția franceză. Codul civil francez, intrat în vigoare pe 21 martie 1804, garanta propietatea și respectarea contractelor liber consimțite încheiate între părți, ceea ce constituia expresia intereselor clasei mijlocii cu activități în domeniul industriei și comerțului. Codul civil a fost introdus în țările ocupate de armatele franceze în timpul guvernnării lui Napoleon și a constituit un model pentru majoritatea statelor europene, inclusiv pentru Principatele Unite, unde a fost adoptat cu puține modificări în 1864. Continue reading
Surprizele pe care ni le oferă cel mai vechi document din Moldova
Uricul (act de privilegiu acordat unei moșii boierești sau mănăstirești) lui Roman Mușat din 30 martie 1392 este cel mai vechi document autentic moldovenesc păstrat până în zilele noastre. Este redactat în limba slavonă, pe pergament, și se află la Arhivele Statului din București. Sigiliul este din ceară iar șnurul roșu de care este atârnat a fost confecționat din mătase și se poate vedea pe el capul de bour cu stea între coarne și cu soarele și luna în dreapta și în stânga. Continue reading
Carol I- “Punând piciorul pe acest pământ sacru, m-am şi făcut român”

După înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma complotului din noaptea de 11/12 februarie 1866, s-a căutat un nou domnitor, dintr-o dinastie străină. Acesta a fost găsit de Ion C. Brătianu în persoana prinţului Karl-Ludovic de Hohenzollern, în vârstă de 27 de ani, fiul guvernatorului Renaniei, rudă cu regele Wilhelm I al Prusiei. Continue reading
Cum a relatat presa Marea Unire
Ziarele româneşti care au relatat despre Hotărârea de Unire adoptată la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918, au întors pe toate feţele cuvântarea fruntaşului politic ardelean Vasile Goldiş, ţinută în actuala Sală a Unirii. Spaţii ample au fost acordate şi analizei articolelor Rezoluţiei Unirii, concepute după cele mai democratice principii. Continue reading
Dubla semnificație a zilei de 1 decembrie
1 decembrie 1918 reprezintă în istoria românilor două evenimente: Unirea Transilvaniei cu Regatul României și revenirea în București a familiei regale după doi ani de exil la Iași. La încheierea Primului Război Mondial, în contextul prăbuşirii dublei Austro-Ungariei, maghiarii îşi proclamă independenţa, incluzând în noul stat şi Transilvania. În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează Consiliul Naţional Român la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaţie, care lăsa sub controlul Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi. Continue reading
Povestea lui Samoilă Mârza, unicul fotograf al Unirii din 1918
Unul dintre cele mai importante evenimente din istorie României, Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, a fost imortalizat de un singur fotograf, Samoilă Mârza din satul Galtiu, județul Alba. Acesta s-a născut la 18 septembrie 1886. Pasiunea pentru fotografie a dobândit-o din tinerețe, când, între 1909-1911 și-a făcut ucenicia alături de fotograful sibian Iainek. Participant la primul Război mondial, Samoilă Mârza a ajuns pe frontul din Italia, făcând parte din serviciul topografic și fotografic al armatei austro-ungare. În timpul războiului a luptat și a fotografiat aspecte de pe front. Continue reading








