Platon s-a născut prin 428 î.Hr. într-o veche familie nobiliară care spunea că se trage din zeul mării Poseidon și din pământeanul Solon, marele legislator al Atenei. Mama era înrudită cu foști conducători ai cetății. Numele adevărat al marelui filosof era Aristocle ceea ce înseamnă ”excelent și renumit”. Mai târziu i s-a spus Platon, adică ”spătosul”, din cauza umerilor săi largi și a corpului atletic. Continue reading
Gabriel Liiceanu este unul dintre ultimii care l-au văzut pe Emil Cioran. Filosoful rememorează acele clipe: ”Emil Cioran era un ipohondru. Toată viaţa şi-a pândit, sistematic, bolile. Mai mult, ca toţi ipohondrii, suspectându-se, îngrijindu-se şi citind despre boli, devenise competent şi avea voluptatea de a împărţi sfaturi medicale în dreapta şi în stânga. Scrisorile către fratele lui sunt pline de pedanterii medicale: de la cum să faci un ceai de plante ca să aibă efect, şi mai ales cum să-l bei (cu o mână ridicată!) şi până la prescripţii sofisticate şi nume exotice de medicamente. El însuşi se duce, după cum rezultă din corespondență şi din ”Caiete”, mai tot timpul la medic. Sala de aşteptare, scăldată în cuvintele bolnavilor care se mărturisesc povestindu-şi bolile, îl îngrozeşte, îl face să plece şi îi smulge reflecţii care intră sub formă de aforisme amare în cărţile sale. Continue reading
În ziua de 21 iunie 1899, la ora 13:30, Ioan Stănescu, intendentul institutului ”Maternitatea” al spitalului Filantropia din București, declara ofițerului stării civile de la Primăria Sectorului 1 Galben nașterea copilului unei menajere internată la spital cu puțină vreme în urmă. Băiatul venise pe lume în data de 19 iunie, la ora 19:55. Potrivit dorinței mamei, copilul a fost trecut în actul de naștere cu prenumele Gheorghe și, conform legii, cu numele ei: Gheorghe Maria Marin Vișan. Tatăl oficial era necunoscut. Maria Vișan era de loc din județul Romanați. După moartea părinților, fratele ei mai mare a devenit șeful gospodăriei. Acesta era violent și deseori își bătea soția, iar sora sa Maria nu scăpa nici ea. Într-o dimineață, Maria și cumnata ei și-au făcut o plută, au trecut Oltul și cu trenul au ajuns la București. Acolo, dezorinetate pe peron, au fost abordate de impiegatul CFR, Constantin Călinescu. Acesta le-a întrebat ce caută în Capitală. ”Vrem și noi să ne face cucoane”. Constantin Călinescu îi oferă Mariei un post de menajeră în casa lui. Acolo, el locuia împreună cu soția(tot o Maria) și surorile acesteia. Frumusețea noii fete îi atrage atenția lui Tache Căpitănescu, singurul cumant al lui Constantinn Călinescu. Continue reading
La începutul lui 1462 Vlad Țepeș atacă posesiunile turcești de la Dunăre. În fruntea unei armate uriașe -a doua ca mărime după aceea care cucerise Constantinopolul- în primăvara lui 1462 sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța voievodului, decis să-l înfrunte. Continue reading
Din 1883 starea mentală a lui Mihai Eminescu a început să se degradeze. Dădea semne de rătăcire. Odată, Ion Creangă, a văzut cum poetul a pus pe o măsuță un revolver, de teamă să nu-l ucidă cineva. Locuia la Slavici(plecat în străinătate) și acolo, pe 28 iunie 1883, îl cuprinde nebunia, pe care Titu Maiorescu i-o presimțea din purtările de la ”Junimea”. Se credea călugăr și binecuvânta pe toată lumea. Continue reading
În 1799, Napoleon Bonaparte dă o lovitură de stat, preluând toată puterea. În guvernarea sa, Napoleon a moștenit războaiele inițiate de Revoluție. Cea mai amenințătoare forță terestră care punea în primejdie cuceririle teritoriale ale Franței era Austria. Aceste cuceriri vor fi salvate însă prin bătălia de la Marengo din 1800. Continue reading
Ioan Vodă cel Viteaz susținea că este fiul domnului Ștefăniță, deci strănepotul lui Ștefan cel Mare. Fiindcă mama sa fusese armeancă, i se mai spunea Armeanul. De o statură şi forţă impunătoare – în bătălia de la iezerul Cahul a tras singur un tun după el – cu darul vorbirii, a fost iubit de soldaţi, care-i admirau vitejia, curajul şi deopotrivă de poporul de rând, care vedea în el un apărător. Mulți boieri și o parte din cler nu l-au sprijinit în războaiele cu turcii și de aceea în cronici l-au înfățișat ”călcător de lege” și tiran, de unde a primit și supranumele de ”cel Cumplit”. Continue reading
Cetatea Șoimoș din județul Arad a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. S-a presupus că ar fi vorba familia lui Paul, ban de Severin, între anii 1272-1275, care o cedează mai întâi fratelui său Nicolae, iar apoi nepotului său de frate, Posa, fiul lui Ioan, în anul 1278. Rolul ei s-a manifestat deja în conjunctura în care s-a derulat mişcarea centrifugă a Transilvaniei şi a vestului Ungariei, sub autoritatea voievodului Ladislau Kan. Cel menţionat a stăpânit cetatea prin doi interpuşi, care, în acelaşi timp, erau şi comiţi de Arad: Alexandru, castelan în jurul anului 1310, şi Dominic, comite la 1311. După 1315, ajunge cetate regală, asociată cu demnitatea de comite sau vicecomite de Arad. Continue reading
Hariclea Haricli s-a născut la Brăila, pe 10 iunie 1860 și s-a căsătorit în februarie 1881 cu locotenentul de artilerie Iorgu Hartulari, avansat la gradul de căpitan şi mutat prin februarie 1883 la Iaşi. Aici, Hariclea, preocupată de muzică încă de la Viena, unde urmase un pension, de la Bucureşti, unde locuise cu părinţii pe strada Romană, cât şi de la Brăila, avea prilejul să facă studii fundamentale la Conservatorul din localitate, susţinând emoţionante duete cu Margareta (Maria) Iamandi (Nouvina), altă ieşeancă de celebritate europeană. Continue reading
Ideile de propășire națională și de reformă socială, generate de întreaga evoluție a societății românești și care se manifestaseră atât prin acțiunea de la 1821, cât și în diverse opere de teorie politică, și-au aflat aplicarea prin Revoluția de la 1848. Continue reading
