Ca urmare a acțiunilor anti-otomane ale lui Mihai Viteazul, sultanul trimite în 1595 oastea să-l pedepsească. La Călugăreni, domnul muntean le iese în cale și îi înfrânge pe otomani. Turcii deși fuseseră bătuți, nu erau înfrânți. Superioritatea numerică era zdrobitoare. Armata lui Mihai era obosită după 16 ore de luptă. Unii boieri se zvonea că erau gata să trădeze. Domnul se retrage spre munte, așteptând ajutor de la Sigismund Bathory. Turcii ocupă țara, fortifică Bucureștiul și Târgoviștea. În sate numesc „subași”, un fel de primari. Se părea că Țara Românescă va deveni pașalâc. Continue reading
Prima călătorie cu trenul din România
În anul 1869, România devenea cea de-a treia țară din Europa de Est, după Rusia și Imperiul Otoman (în Dobrogea!!) care avea linie de cale ferată. Bucureștiul și Giurgiul au fost primele orașe intreconectate printr-o cale ferată. Continue reading
Bătălia de la Șelimbăr- drumul spre unirea de la 1600
După reglementarea raporturilor cu Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic, Mihai Viteazul se confruntă cu principele Transilvaniei, Andrei Báthory, şi domnul Moldovei, Ieremia Movilă (1595 – 1606), care-i cer să părăsească tronul: „Ieremiia-vodă, domnul Moldovei … trimise cărţi la Batâr Andreiaş, cum să fie amândoi una şi să scoaţă pre Mihai vodă din mijlocul lor. Şi de nu va ieşi de voie, ei să rădice oşti asupra lui să-l prinză, să-l dea turcilor. Şi Batâr Andreiaş fu bucuros acelui sfat rău” (Letopiseţul cantacuzinesc). Continue reading
Thomas Alva Edison- cel mai prolific inventator din istorie
În 84 de ani de viaţă, Edison a brevetat nu mai puţin 1093 de invenţii, în domeniul sistemelor electrice, fonografului, telegrafului, razelor X, becului cu incandescentă, cinematografiei etc. Dar printre cele mai trăsnite idei ale sale se numără cele privind realizarea de mobilă, frigidere şi chiar piane, folosind un ciment special, inventat de el! Continue reading
Ultimele clipe ale Mariei Antoaneta
Anul 1789 a dus la răsturnarea monarhiei și instaurarea republicii. Regina, Maria Antoaneta, a fost aruncată în temniță. Pe 14 octombrie 1793, ea a fost chemată la tribunal, fără a i se acorda timp de analizare a cazului și de a-și pregăti apărarea. Principalele capete de acuzare au fost: intruziune în treburile guvernului, oferirea de sfaturi rele soțului său, Ludovic al XVI-lea și considerarea fiului ei drept rege, deși republica fusese proclamată. I s-a cerut să spună numele așa-zișilor complotiști împotriva națiunii, dar fosta regină a răspuns: ”Nu voi cârti împotriva supușilor mei. Le-am văzut pe toate, le-am înțeles pe toate și le-am uitat pe toate”. Continue reading
Proclamaţia regelui Ferdinand cu prilejul încoronării sale la Alba Iulia
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie a Regelui Întemeietor. Suindu-mă pe tron am rugat Cerul să dea rod muncii ce, fără preget eram hotărât să închin iubitei mele ţări, ca bun român şi rege. Pronia cerească a binecuvântat şi prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Am venit astăzi cu regina – care ne-a fost tovarăşă în credinţa neclintită la restrişte şi la bucurie – ca printr-această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dânsul. Continue reading
Încoronarea de la Alba Iulia- cel mai frumos moment din istoria românilor
În vara lui 1922, primul-ministru Ion I.C. Brătianu în acord cu regele a adus în planul vieții politice problema încoronării. Ca loc de desfășurare a fost ales Alba-Iulia, dorindu-se realizarea unui arc peste timp: de la Mihai Viteazul în 1600 la Ferdinand I în 1922, de la o operă efemeră la unirea definitivă a tuturor românilor. Continue reading
Masacrul de la Moisei- ultima atrocitate maghiară din Ardeal
Un raport al Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi, privind situaţia din Ardealul de Nord pentru numai două luni de ocupaţie hortistă (30 august 1940-1 noiembrie 1941), menţionează sec: 919 omoruri, 1.126 schingiuri, 4.126 bătăti, 15.893 arestări, 124 profanări, 525 devastări colective şi individuale şi 218. 919 expulzări de ardeleni români peste linia de demarcaţie tăiată în trupul ţării de Dictatul de la Viena. În această statistică nu este cuprins şi masacrul de la Moisei. El s-a produs la finele războiului, în după-amiaza lui 14 octombrie 1944. Continue reading
Take Ionescu- omul care n-a făcut politică, ci istorie
Take Ionescu s-a născut la Ploieşti pe 13 octombrie 1858. Aici a învăţat clasele primare, dar ambiția l-a dus până la facultatea de drept din Paris unde și-a luat doctoratul, avându-l coleg de studii pe celebrul om politic francez Raymond Poincare, preşedintele de mai târziu al Franţei. Continue reading
Cum a luat Mihai Viteazul domnia. Începutul cruciadei anti-otomane
Născut în 1558, Mihai Viteazul și-a început cariera de dregător pe lângă Iane Epirotul, care reușise grație însușirilor și dibăciei să ia cea mai mare înaltă dregătorie din Țara Românescă, Bănia Olteniei. Astfel, Mihai Viteazul ajunge să fie numit ban mic (bănișor) de Mehedinți. Devine apoi stolnic, postelnic, mare agă iar într-un final ban al Olteniei. Continue reading









