Mata Hari- prima femeie fatală

A Portrait of Mata Hari, circa 1907

Sinonim cu spionajul, exotismul şi frivolitatea, numele Mata Hari făcea istorie la început de secol XX. Cazul misterioasei femei care scandaliza Europa la acea vreme, prin uşurinţa cu care îşi oferea serviciile intime oricui ar fi fost gata să îi întreţină modul extravagant de viaţă, avea să rămână în istorie drept unul dintre cele mai controversate momente ale mileniului trecut. A fost într-adevăr Mata Hari una dintre cele mai mari spioane din istorie? S-a făcut vinovată de moartea a zeci de mii de francezi, aşa cum susţineau acuzatorii, sau nu a reprezentat decât un ţap ispăşitor care să mascheze incompetenţa autorităţilor de la Paris? La aproape un secol de la dispariţia sa, Mata Hari pare că nu şi-a dezvăluit încă toate secretele. Continue reading

Bombardamentul Hiroshimei- Infernul la 300.000 de grade Celsius

Ciuperca atomica

Pe 30 decembrie 1944 șeful programului nuclear Manhattan anunța că cele două bombe atomice vor fi gata de lansare pe 1 august 1945. În sfârșit se contura pentru americani o posibilitate de încheiere a războiului, una care nu presupunea nevoia de a cuceri insulele japoeze cu arma în mână. Continue reading

Marin Preda- o viață ca în ”Moromeții”

Marin Preda

Marin Preda s-a născut pe 5 august 1922, în comuna Siliştea-Gumeşti, plasa Balaci, judeţul Teleorman, fiu al lui Tudor Călăraşu „de profesie plugar” şi al Joiţei Preda. Copilul va purta numele mamei, întrucât părinţii nu încheiaseră o căsătorie legală, numai astfel Joiţa Preda putea primi pensie în continuare ca văduvă de război. Joiţa venea cu două fete din prima căsătorie: Măria (poreclită Alboaica – după numele bărbatului) şi Miţa (Tita). Tudor Călăraşu avea şi el trei băieţi cu prima soţie care-i murise: Ilie (Paraschiv), Gheorghe (Achim) şi Ion (Nilă). În familia celor doi soţi se mai nasc: Ilinca, Marin şi Alexandru (Sae). Continue reading

Cum a cucerit armata română Budapesta în 1919

Cucerirea Budapestei

Guvernul bolșevic de la Budapesta refuza să recunoască unirea Transilvaniei cu România și în aprilie 1919 a atacat armata română. De comun acord cu guvernul, regele a decis respingerea agresorului și înaintarea trupelor române până la hotarul stabilit prin Conveția cu Antanta din august 1916. La 20 iuile, maghiarii au atacat din nou. De acestă dată s-a hotărât o rispostă decisivă, până la înfrângerea Ungariei. Continue reading

Sinuciderea Veronicăi Micle

VERONICA MICLE

La sfârşitul vecerniei, aproape de miezul nopţii, călugăriţele de la mănăstirea Văratec au rămas nemişcate. Clopotele bisericii începuseră să bată rar şi funebru, a moarte. În casa cu etaj a maicii Fevronia Sârbu, poeta Veronica Micle se stinsese din viaţă în a cincizecea noapte scursă de la trecerea la cele veșnice a lui Mihai Eminescu. Continue reading

Bătălia de la Guruslău- ultima victorie a lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul

Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), coordonată de Mihai Viteazul în colaborare cu generalul Giorgio Basta, a fost menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze principatul în frontul antiotoman iniţiat de împăratul german Rudolf al II-lea (1576 – 1612). Continue reading

Bătălia de la Cannae- momentul de apogeu al lui Hannibal

<hannibal

În anul 216 î.Hr romanii erau determinați să-l înfrângă pe Hannibal. Au reușit să strângă 87.000 de soldați față de cei 50.000 ai punilor. Forța acestei armate uriașe a fost însă subminată de alegerea în fruntea Romei a doi consului care nu au adus unitatea de care cetatea avea atâta nevoie. Continue reading

Tomis- perla Pontului Euxin

Tomis

Cele mai vechi dovezi ale existenţei umane în vatra Constanţei au fost găsite pe malul lacului Tăbăcărie, în perimetrul actualului cartier Tomis Nord şi constă în materiale arheologice atribuite culturii eneolitice Gumelnita (mileniul V î.Hr.). Pentru perioada de sfârşit a epocii bronzului şi începutul epocii fierului (sec.XII î.Hr.), oraşul Constanţa este reprezentat în sfera arheologică de o mare şi importantă descoperire: un depozit format din 38 obiecte din bronz, excavat în cartierul Palas, toate în greutate de peste 7 kg. Continue reading

Inegalabilul Păstorel Teodoreanu

pastorel teodoreanu

Păstorel Teodoreanu (Alexandru Osvald Teodoreanu) a fost unul dintre răsfăţaţii criticilor literari din interbelic – numele său era sinonim cu talentul, era comparat chiar cu marele Caragiale. Perpessicius spunea despre schiţele şi nuvelele umoristice cuprinse în cartea „Mici satisfacţii“: „Amuzant jurnal de moravuri contemporane, iată cum am putea numi ultimul volum de vervă umoristică al d-lui Al. O. Teodoreanu. […] Schiţa sa e lipsită de răutatea, de acea causticitate acidă, proprie momentelor şi comediilor lui Caragiale“. Iar G. Călinescu îi scria, la apariţia cărţii „Tămâie şi otravă“, un frumos laudatio: „Aproape pretudindeni se dezlănţuie o jovialitate care dă o umilitate de ton diferitelor atitudini şi care ne îndreptăţeşte să afirmăm că Al. O. Teodoreanu rămâne, în fond, un umorist. La temelia umorului stă întotdeauna o atitudine critică, umoristul e moralist. Moralist e Al. O. Teodoreanu“. A fost premiat de Academia Română în 1928, iar Societatea Scriitorilor Români l-a premiat în 1937. Continue reading

Povestea inmului național

ziua-drapelului-national

”Deşteaptă-te, române!” este imnul naţional al României, oficial din 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imnul naţional al Republicii Democratice Moldoveneşti (1917 – 1918) şi al Republicii Moldova (1991 – 1994). Versurile imnului au fost scrise în iunie 1848 de către poetul Andrei Mureşanu, pornind de la o veche romanţă românească pe care a auzit-o de la dascălul Gheorghe Ucenescu. Continue reading