Atentatul în care şi-a pierdut viaţa moştenitorul tronului austro-ungar a constituit pentru guvernul dublei monarhii un pretext de a intimida/lichida Serbia, aşa cum a şi spus-o, imediat după evenimentul din Sarajevo, cancelarul austriac Berchtold, către premierul ungur, Istvan Tisza, anume, că are intenţia „de a profita de crima de la Sarajevo pentru a regla socotelile cu sârbii”. Continue reading
Începuturile statalității Țării Românești se află încă învăluite de aura ipotezelor. Toate informațiile privitoare la Basarab I provin din surse străine. Doar așa îl cunoaștem pe ”voievodul nostru Transalpin” sau pe ”schismaticul Basarab”. Există însă o scriere care îl menționează cu prenume. Continue reading
Data naşterii lui Vasile Alecsandri (1821-1890) nu ne este cunoscută cu exactitate. S-au avansat trei păreri diferite. Astfel, s-a stabilit că poetul s-a născut pe 21 iulie 1821, deşi această mărturie este contrazisă de actul de căsătorie care atestă data de 1 iulie 1821. Cea de-a treia dată, 14 iunie 1821, a fost inventată de el însuşi pentru a se putea înscrie la studiile liceale, neavând încă vârsta corespunzătoare de 16 ani. Continue reading
Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona. Continue reading
Deși nu era un rege așa bătrân, se născuse în 1865, Ferdinand trecuse prin multe până în 1927. Fusese pe front alături de armată, susțiuse Unirea din 1918, luptase pentru recunoașterea ei și consolidase România Mare. Dacă moartea regelui Carol I a survenit subit, nu acelaşi lucru s-a petrecut cu regele Ferdinand. Continue reading
În urma boalei de care cu vrerea lui Dumnezeu şi prin bunele îngrijiri ale medicilor noştri am scăpat cu bine, socotit-am de a mea datorie să-mi aşez dispoziţiile mele testamentare. Continue reading
La aflarea veștii morții lui Nero, veselia publică a fost de nedescris. Stăzile Romei s-au umplut de oameni purtând boneta frigiană pe cap, simbol al ieșirii din sclavie.Care a fost motivul unei asemnea bucurii? Un răspuns ar putea fi: Marele incendiu din 64 d.Hr. Continue reading
În primăvara lui 1877 a izbucnit războiul ruso-otoman. Încercările guvernului român de a obține cooperarea militară a armatei țariste au fost respinse de guvernul de la Petersburg, care aprecia că turcii puteau fi lesne învinși. Clasa politică românescă și în primul rând Carol I doreau consfințirea proclamării Independenței pe câmpul de luptă. Continue reading
Ţării mele şi Poporului meu,
Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului. Continue reading
Regina Maria de mai multă vreme trăia retrasă la Balcic pe malul Mării Negre. Rar mai apărea la diferite ceremonii. Relaţiile dintre mamă şi fiu nu erau dintre cele mai cordiale. Cu greu Carol o mai chema la evenimente deoarece cu șarmul ei capta toată atenția. Atitudinea regelui a afectat-o mult, mai ales că el dăduse dispoziție ca nimeni să nu i se adreseze direct, ci prin Casa Regală, adică Urdăreanu, care avea plăcerea de a refuza vizitele pe care ea le anunța, umilind-o. În 1938 Maria s-a îmbolnăvit. Continue reading