Emil Cioran-” E foarte greu să accepţi să fii judecat de cineva care a suferit mai puţin ca tine”

citat cioran

Emil Cioran s-a născut pe 8 aprilie 1911 la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. Continue reading

Amza Pellea- ”Oamenii se nasc, trăiesc şi mor copii”

amza-pellea-998788l

Actor, profesor, fost director al teatrului din Craiova (1973-1974), Amza Pellea (1931-1983) face parte din promoţia de aur a teatrului românesc. Era popular, tonic, plin de umor spontan şi de bună calitate. Te făcea să râzi cu lacrimi. Conştiincios, muncea până la epuizare. Era prietenos şi cald, ca o zi luminoasă de vară. Continue reading

Carol al II-lea- un Ho­hen­zollern atipic

Carol_II_pe_1000_lei_2

Despre nepotul său, Ca­rol I ar fi spus că era “un adevărat român, fiindcă înjură şi face datorii”.

Ade­vărată sau nu, ca­rac­te­ri­za­rea pusă pe sea­­­ma pri­mu­­lui Ho­hen­zollern descins în Ro­mâ­nia are un sâmbure de adevăr. Multe dintre trăsăturile pozi­tive de caracter ale rudelor sale germane i-au fost străine lui Carol al II-lea. Dintre mem­brii Casei Regale a fost pri­mul născut pe teritoriul ţă­rii şi botezat în religia ortodoxă. Lipsit de accentul german, caracteristic rudelor, a fost îndrăgit şi receptat ca unul “de-ai noştri”. Nu i-au plăcut instrucţiile militare şi disciplina cazonă. În schimb , s-a integrat re­pede în societatea româ­nească, făcându-şi numeroşi prieteni şi duşmani. Adeseori, încălcând eticheta şi rigorile Casei Regale, s-a aflat în compania ibovnicelor din popor. Continue reading

A fost descoperită recent o fotografie a lui Ion Creangă la 48 de ani

658x0_ion_creanga

Specialiştii de la Muzeul Literaturii Române din Iaşi au descoperit recent că în patrimoniul instituţiei există o fotografie în care scriitorul Ion Creangă, în vârstă de 48 de ani la vremea respectivă, apare alături de profesorul Alexandru C. Cuza şi istoricul Nicolai Andriescu-Bogdan. Este vorba despre o copie după o ferotipie realizată în 1885, la Slănic Moldova, unde Creangă se afla la tratament. Continue reading

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Ardealul- prima nestemată din coroana lui Mihai

1391637_432555273517173_2041194950_n

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia. Intrarea triumfătoare a avut loc în data de 1 noiembrie 1599, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic. În „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, istoricul Nicolae Bălcescu ne descrie în cuvinte alese fericitul eveniment. Mihai Viteazul, prin opera sa politică, devenise deja un laitmotiv pentru întreaga societate românească. Bălcescu a editat volumul în contextul revoluției de la 1848, pentru a sublinia relevața dorințelor naționale și de a-i însufleți pe toți cei care doreau eminaciparea românilor. Continue reading

Octavian Goga- “Nu-i nimic mai greu de purtat ca o fericire nespovedită”.

cOctavianGoga

Alcătuit din aceeaşi plămadă de doină şi rugăciune asemenea lui Coşbuc, Goga ne-a lăsat drept moştenire poezia sa. O poezie „cu rădăcinile aflate în cer“, după frumoasa expresie a lui Virgil Gheorghiu. Astăzi ne revine misiunea de a cerceta îndeaproape meşteşugitele opere ale talentatului poet şi om politic ardelean, o misiune complexă, dar plină de daruri spirituale deosebite. Continue reading

Bătălia de la Șcheia- ultima confruntare dintre Ștefan cel Mare și turci

5000lei2004r

Recuperarea Chiliei şi Cetăţii Albe, pierdute în 1484, a reprezentat un obiectiv important pentru Ştefan cel Mare. În speranţa obţinerii unui sprijin militar consistent, el a dat curs unei solicitări mai vechi şi a depus personal jurământ de credinţă regelui polon, Cazimir al IV-lea, la Colomeea (15 septembrie 1485). Continue reading