Timp de aproape un deceniu un câine și-a așteptat cuminte stăpânul să coboare din tren și să se întoarcă acasă așa cum
fusese obișnuit. Dar stăpânul trecuse la cele veșnice cu nouă ani și jumătate în urmă. Continue reading
Răscoala din 1514 și execuția lui Gheorghe Doja
În anul 1514 centrul Europei a fost zguduit de un conflict la care au participat țăranii români, unguri, secui, slovaci, ruteni, sârbi dar și orășenimea săracă și chiar unii nobili mici. Prin amploarea și violența încleștării, această răscoală poate fi considerată chiar un război țărănesc. În fruntea răsculaților s-a aflat Gheorghe Doja. Continue reading
Cum a plecat din țară Carol al II-lea. Tentativa de asasinat asupra sa
Vara lui 1940 prin contextul intern și mai ales internațional a dus la falimetul regimului carlist. Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest, Proclamația către Români, în care aprecia: „Azi, zile de vitregie nespusă îndurerează ţara, care se găseşte în faţa unor mari primejdii. Aceste primejdii vreau, din marea mea dragoste pentru acest pământ în care am fost născut şi crescut, să le înlătur trecând astăzi fiului meu, pe care ştiu cât de mult îl iubiţi, grelele sarcini ale domniei” . Generalul Antonescu a semnat imediat un decret-lege în care se afirma că: „Având în vedere actul de abdicare a M.S. regelui Carol al II-lea”, succesiunea la tron revenea Marelui Voievod Mihai. În consecinţă, acesta a fost invitat să depună jurământul. Când a semnat aghiotanul, Mihai încă dormea, iar când a pus mâna pe receptor i s-a comunicat: „Majestatea Voastră este chemată la orele zece în Sala Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare”. Spre după amiază, Mihai a depus jurământul prin care devenea din nou rege al României. Continue reading
Cum era văzut ostașul român în Războiul de Independență și războaiele mondiale?
1877-1878
Marele Duce Nicolae, fratele ţarului Alexandru al II-lea comandantul armatelor ruse din răboiul ruso-româno – turc, după două înfrângeri severe în faţa turcilor, la Plevna, a trimis următoarea telegramă cifrată domnitorului Carol I (viitorul rege al României) la 19 iulie 1877: “Turcii ne zdrobesc. Rog să faci fuziune, demonstraţiune şi dacă se poate să treci Dunărea, după cum doreşti ”. Generalul A.Cernat ministrul de Război al României reţine în memoriile sale reacţia Marelui Duce Nicolae când l-a anunţat decizia lui principelui Carol de a trece Dunărea: “Vous tombez comme la Providence ” (Sunteți precum Providența). Continue reading
De ce nu au cucerit turcii Țările Române?
Țările Române și Imperiul Otoman au avut un destin asemănător în primii ani. Pe la 1330-1335 micul principat otoman al lui Orha, fiul lui Osman, reușea să se desprindă de sub tutela Iranului mongol. În 1330 prin lupta de la Posada, Ungro-Vlahia se emancipa de sub suzeranitatea maghiară. Moldova, peste trei decenii făcea același lucru. Doar cronologia începuturilor statale este asemănătoare pentru români și otomani. Continuarea nu putea fi mai diferită. Continue reading
Povestea celor 1000 de cocori de la Hiroshima
Sadako Sasaki avea doi ani când bomba atomică a căzut la Hiroshima. Era la doi kilometri de locul unde a explodat Little Boy. Fetița a fost spulberată prin fereastră. Mama a fugit către ea crezând că e moartă. Miraculos, nu pățise mare lucru. Aproape toți vecinii săi au murit. Fetița a fost rănită însă într-un mod pe care nimeni nu îl putea vedea. Continue reading
Cum au văzut germanii 23 august 1944?
Wilfried H. Lang era în august 1944 servant de tun „Flakhelfer“ în Lufwaffe, deşi avea pe atunci numai 14 ani. Acesta a povestit în propriul documentar, „Un Stalingrad pe Dunãre“, cum a trãit momentul actului de la 23 august 1944, când România, aliata de pânã atunci a Germaniei, a întors armele. Acesta relateazã despre uimirea care a cuprins ambele pãrţi, românã şi germanã, dupã declaraţia radiofonicã a Regelui Mihai, deoarece relaţiile între aliaţi fuseserã extrem de calde, prieteneşti. Dupã o tentativã de simulare a luptei, între români şi germani, lucrurile au luat o întorsãturã serioasã dupã un atac al românilor. Germanii au trebuit sã se retragã spre Nord, cãtre Braşov pentru a scãpa de prizonierat, ducând lupte în localitãţile de pe traseul actaulului DN1 A cãtre Cheia, unde au avut multe pierderi. Continue reading
Bombardarea Ploieștiului- cele mai mari pierderi din istoria aviației americane
Operaţiunea „Tidal Wave”, sau valul nimicitor pe care americanii au vrut să-l aducă la Ploieşti în 1943, s-a transformat, din fericire pentru români, în ceea ce a rămas în istorie drept „duminca neagră a aviaţiei SUA”. Continue reading
Zece lucruri despre Ion Iliescu și regimul său
„Duşman” şi „prieten” al NATO
Atitudinea lui Ion Iliescu faţă de NATO a fost oscilantă. În 1999, în calitate de lider al principalului partid de opoziţie, PDSR, a înfierat, cu mânie proletară, intervenţia militară americană în Kosovo. Scopul său a fost acela de a-i aduce prejudicii de imagine preşedintelui Emil Constantinescu, a cărui funcţie o viza. După ce a câştigat în 2000 un nou mandat de şef al statului, Ion Iliescu a susţinut puternic ideea integrării României în Alianţa Nord-Atlantică, mai ales după 11 septembrie 2001. Continue reading
Cele mai frumoase povești ale Mărțișorului
Mărţişorul celebrează venirea primaverii. În această zi, bărbaţii oferă doamnelor şi domnişoarelor apropiate mărţişoare, despre care se consideră că sunt aducătoare de fericire si noroc. În Bucovina, însă, cei care primesc mărţişoarele sunt bărbaţii. Tradiţional, mărţişoarele sunt formate dintr-un şnur împletit roşu cu alb, cu care se leagă simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar. Continue reading