Execuția lui Horea și Cloșca

executia horea closca

După prinderea liderilor răscoalei de la 1784 s-a luat decizia ca ei să fie pedepsiți exemplar astfel încât alte rebeliuni să se mai întâmple. Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost condamnați la tragerea pe roată. Locul execuţiei lui Horea şi Cloşca a fost stabilit pe Dealul Furcilor din Alba-Iulia. Aici a fost ridicat un eşafod înalt, astfel încât execuţia să fie văzută cât mai bine. Pentru ziua execuţiei au fost aduşi, sub drastică poruncă împărătească, câte trei oameni bătrâni şi trei mai tineri, din 419 localităţi din comitatele răsculate ale Transilvaniei: în total 2515 oameni. Continue reading

Asediul Belgradului din 1456. Cum a salvat Iancu de Hunedoara Occidentul de pericolul otoman

iancu de hunedoara

După căderea Constantinopolului (1453), Imperiul otoman condus de sultanul Mehmed al II-lea şi-a continuat expansiunea teritorială în Europa, pregătindu-se să cucerească Ungaria. Calea firească de urmat pentru trupele otomane a fost prin teritoriul Serbiei de azi, a cărei mare parte fusese deja cucerită şi se afla sub stăpânire otomană. Singura piedică reală era cetatea de frontieră a oraşului Belgrad, aflată la acea dată sub stăpânire maghiară. Regentul Ungariei de atunci, Iancu de Hunedoara, având experienţa de peste două decenii de lupte împotriva otomanilor, se aşteptase şi se pregătise corespunzător şi îndelung împotriva acestui atac. Continue reading

Soliman Magnificul- cel mai mare dintre sultani

s137px-Semailname_47b

În vremea când a domnit peste Imperiul Otoman, a fost considerat cel mai mare lider al lumii, atât de către musulmani, cât şi de creştini. A fost de asemenea un strălucitor strateg militar, un politician desăvârşit, precum şi un mare patron şi ocrotitor al artelor. El este sultanul care a condus Imperiul Otoman la apogeul său, şi a lăsat o uriaşă şi complexă moştenire cultural- istorică nu doar civilizaţiei musulmane, ci şi întregii omeniri. S-a ridicat cu adevărat la înălţimea renumelui său. A fost Magnific – Suleyman Magnificul. Continue reading

Copiii Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu

cbrancovenii-toti

Familia Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu rămâne, peste veacuri, un model exemplar de familie creştină. Căsătorit cu Maria, nepoata lui Antonie Vodă din Popeşti, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi şapte fiice: Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălaşa şi Smaranda. În urma unei atente căutări în filele tomurilor din acele vremuri, am scos la iveală câteva date biografice despre cei 11 urmaşi ai Brâncovenilor.Aşa cum privesc din fres­ca curată a ta­blo­ului votiv de la Mă­năstirea Hu­rezi, cu seninătate, strânşi le­gaţi unul de altul, înveşmântaţi în haine domneşti, preţioase, ar pă­rea că viaţa pământească a mem­brilor familiei marelui Con­stantin Brâncoveanu nu a fost încercată de neajunsuri. To­tuşi, otrava necazurilor nu i-a cruţat pe nici unul dintre ei. Fi­ecare chip este expresia unei cruci asumate până la moarte. Continue reading

„Alexiada“- istoria Bizanțului și a românilor de acum un mileniu

anna-comnena2

Scrisă de prinţesa Ana Comnena la câţiva ani după trecerea la Domnul a tatălui său, marele împărat bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118), lucrarea „Alexiada“ este o veritabilă monografie a unei domnii văzute din interiorul palatului imperial. O carte scrisă la sfârşitul vieţii, la lumina unei lămpi, când autoarea decanta amintiri, aşternându-le pe hârtie, ca nu cumva negura istoriei să le treacă sub tăcere. Regăsim în „Alexiada“ detalii din corespondenţa suveranului, portrete ţesute din discursuri şi dialoguri, documente imperiale şi ziceri ce ţin de tradiţia orală bizantină. Continue reading

Cariera lui Ion Antonescu

aMaresalul si Generalul Hauffe

Pe 2/14 iunie 1882 se năștea Ion Antonescu, fiul Chiriachiţei (născută Dobrian) şi al locotenentului Ion Antonescu, un erou al Războiului de Independenţă din 1877-1878. Anii de formare educațională și profesională au fost: 1890-1894 = clasele primare; 1894-1898 = primele patru clase de liceu; 1898-1902 = Şcoala fiilor de militari din Craiova; 1902-1904 = Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie; 1905-1906 = Şcoala Specială de Cavalerie; 1909-1911 = Şcoala Superioară de Război; 1911-1912 = studii de stat major; 1912-1913 = Şcoala de observatori aerieni. De remarcat predilecţia tânărului Antonescu pentru arma cavaleriei. În privinţa pregătirii trebuie spus că toate şcolile şi cursurile au fost absolvite cu acelaşi calificativ: foarte bine. Antonescu a avansat din grad în grad, de la acela de sublocotenent la mareşal în răstimp de exact 40 de ani. Continue reading

Cum era să fii călător acum cinci veacuri

canterburyIIIdI

Cu toata precarietatea condiţiilor de călătorie – drumuri desfundate, nepietruite, lipsa podurilor peste râuri, hanuri mizere, continua primejdie a răufăcătorilor – circulaţia intre regiuni si localităţi era intensă. În continuă deplasare (de obicei pe jos) erau grupurile de pelerini, de negustori, de mercenari demobilizaţi, de cerşetori, de studenţi, preoţi şi călugări, de trimişi diplomatici ai principilor, de curieri oficiali, de agenţii companiilor comerciale, de actori ambulanţi, de intelectuali umanişti, erudiţi, artişti în drum spre curţile princiare care să-i primească, sau şcoli ori universităţi unde să-si desfăşoare activitatea; sau – cum călătoreau Erasmus, Rabelais, Montaigne, – din simpla dorinţă de a vizita şi de a cunoaşte alte locuri, monumente, oameni, obiceiuri. Continue reading

Viaţa după şcoală a elevului de odinioară

e024030

Pe băncile şcolii de altădată, elevul studia filosofia, dreptul, geografia, matematica, „ştiinţele fizico-chimice“, „ştiinţele naturale“, anatomia şi igiena, desenul, muzica, lucrul de mână, gospodăria, caligrafia, muzica vocală, lectura şi recitările frumoase, practica agricolă, dar şi datoriile omului şi cetăţeanului. Puţinul timp liber pe care îl avea în afara orelor de curs era bine drămuit. Continue reading

Dragobetele sărută fetele. Obiceiuri şi tradiții de 24 februarie

dragobete

Luna lui Făurar este spre sfârşite, iar primăvara, aproape. La 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele – numit şi Cap de primăvară – ziua în care păsările îşi fac cuiburi iar tinerii, “ochi dulci”. I se mai spune Sântion de primăvară şi nu întâmplător: creştin ortodocşii sărbătoresc astăzi Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Înainte de a vorbi despre Dragobete, trebuie să spunem că Făurar (cum este numită luna Februarie), îşi are numele de la meşterii fauri care, în această perioadă, pregăteau uneltele – în special fiarele de plug – pentru un nou an agrar. Pe de altă parte, odată cu această lună, obişnuitele şezători se încheiau şi pe primul plan erau situate preocupările legate de muncile câmpului, de reparare a uneltelor, de pregătire a seminţelor şI a tuturor celor necesare semănatului. Continue reading

Cum l-au rugat Maniu și Brătianu pe Ion Antonescu să scoată România din război

citat ion antonescu

În 1944, pe măsură ce armata română pierdea luptele cu sovieticii, Iuliu Maniu și Constantin I.C. Brătianu îi sugerează mareșalului printr-o scriosare să retragă țara din cea de-a doua conflagrație mondială.

”Domnule Mareşal,

De la începutul războiului v-am sfătuit asupra atitudinii pe care România trebuie să o păstreze în conflictul mondial.
Nu aţi ţinut nici un cont de sugestiile noastre şi aţi luat complecta răspundere a consecinţelor politice a acţiunei ce aţi condus. Astăzi trebuie să constataţi că, după pierderile enorme rezultate din război, ţara noastră este ameninţată de un pericol la care nu mai poate face faţă. Armatele germane înfrânte nu ne mai pot asigura în contra unei invazii ruseşti şi concursul pe care l-am mai putea da să o împiedicăm va fi cu totul insuficient. A coopera mai departe cu armatele germane ar fi să sacrificăm în mod inutil ceea ce ne-a mai rămas ca putere militară şi să provocăm din partea armatelor bolşevice victorioase represalii şi distrugeri iresponsabile. Continue reading