Columna lui Traian, construită de arhitectul Apolodor din Damasc (60-129(?) d.Hr.), a fost inaugurată la 12 mai 113 în Forul lui Traian din Roma. Este situată în spatele clădirii Basilica Ulpia şi între cele două biblioteci (Bibliotheca Ulpia sau Bibliotheca Traiani). Ea a fost sculptată în marmură de Luni (Carara) şi înălţată pe un piedestal decorat la colţuri cu vulturi purtând festoni şi, pe suprafeţele postamentului, arme dace în basorelief, în timp ce o coroană de laur serveşte de tor (mulură rotundă cu profilul convex situată la baza coloanei). Acest monument este singurul bine păstrat în Forul lui Traian, în mijlocul unui câmp de ruine. Columna nu este numai o cronică figurată pentru imortalizarea războaielor dintre romani şi daci (în 101-102 şi 105-106 d.Hr.), ea a devenit de asemenea mormântul împăratului, după moartea lui Traian în 117 d.Hr., fiindu-i depusă cenuşa într-o urnă de aur ce era amplasată într-o încăpere sepulcrală special amenajată într-un vestibul al acesteia. Continue reading
Focurile examenelor de odinioară
Religia, româna, latina, elina, franceza, germana, italiana, istoria, filosofia, dreptul, geografia, matematica, „ştiinţele fizico-chimice“, „ştiinţele naturale“, anatomia şi igiena, desenul, muzica, gimnastica, lucrul de mână, gospodăria, caligrafia, muzica vocală, lectura şi recitările frumoase, dialogurile şi teatrul şcolar, practica agricolă, dar şi datoriile omului şi cetăţeanului sunt materiile care erau studiate de către elevi în preajma anului 1934. Atunci când notele sau calificativele erau de la satisfăcătoare la excelente, elevul de odinioară primea un certificat de absolvire, dar până la acel moment drumul era lung şi anevoios uneori. Continue reading
Cetatea Neamț- fortăreața de necucerit a Moldovei
Primul eveniment deosebit referitor la cetatea Neamţ s-a petrecut la sfarşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Ştefan I Muşat (cca.1394-1399), când regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, ce urmărea o politică de expansiune teritorială la răsărit de Carpaţi, întreprinde o expediţie militară asupra Moldovei. Cronica oficială maghiară şi documentele emise de Sigismund consemnează că armatele regale au înaintat până la reşedinţa domnească, unde Ştefan I „i-a făcut supunere”. Continue reading
Smaranda Brăescu- fata cu capul în nori. Povestea primei parașutiste din România.
Prima femeie parașutist din România s-a născut pe 24 iulie l897 în satul Hănţeşti-Moldova. Lipsurile materiale i-au determinat pe părinţii ei s-o dea la internatul azilului “Elena Doamna” din Bucureşti, ctitorit de soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Disciplina severă din cadrul internatului şi lipsa căldurii vieţii de familie, i-au modelat un caracter fără elanuri romantice. Continue reading
Participarea României în bătălia de la Stalingrad
În această încleştare uriaşă, ce a avut un rol hotărâtor asupra desfăşurării celei de-a doua conflagraţii mondiale, România a avut o participare semnificativă. Dând curs solicitărilor lui Hitler, Ion Antonescu a decis, la începutul anului 1942, să participe la viitoarea ofensivă de vară a Wehrmahtului, cuantumul forţelor situându-se la nivelul campaniei anului 1941. Angajamentul lui Ion Antonescu a trezit reacţii puternice la nivelul conducerii armatei române. Generalul Iosif Iacobici, şeful Marelui Stat Major, a protestat, cerând, la 8 ianuarie 1942, printr-un memoriu, ca forţele ce vor fi angajate să fie cât mai mici cu putinţă. El a fost demis din funcţie, în locul său fiind numit generalul Ilie Şteflea. Mareşalul Ion Antonescu s-a confruntat şi cu opoziţia Partidului Naţional Ţărănesc şi a Partidului Naţional Liberal, liderii acestora, Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu, deşi nu cunoşteau valoarea corpului expediţionar, cerând păstrarea trupelor în ţară. În pofida acestor proteste, Ion Antonescu şi-a respectat promisiunile şi a trimis, începând cu luna iunie 1942, peste 27 de divizii pe frontul de est. Unele dintre ele au fost îndreptate spre Stalingrad, iar altele în Caucaz. Continue reading
Stalingrad- confruntarea titanică dintre Hitler și Stalin
Din punct de vedere istoric, luna februarie aminteşte de încheierea celei mai sângeroase batalii din istoria universală – Bătălia de la Stalingrad care avea să se sfârşească pe 2 februarie, în anul 1943. Aceasta a fost considerată una dintre cele mai crude lupte din istoria omenirii din cauza faptului că numărul total al victimelor (morți, răniți, dispăruți, afectați de boală) a fost estimat undeva la aproximativ 2 milioane de persoane, număr care include atât combatanţii cât şi populaţia civilă. La finalul bătăliei care a întors soarta războiului românii au înregistrat pierderi de 158.854 militari, (morţi, răniţi, dispăruţi), adică 2/3 din efective acesta fiind cel mai mare dezastru din istoria românilor. Continue reading
I.L. Caragiale văzut de fiica sa- Ecaterina (audio). Cât câștiga nenea Iancu din scris
Caragiale a avut trei copii: întâiul născut a fost Matei, fiul său și al Mariei Constantinescu iar ceilalți doi, Luca și Ecaterina cu soția sa, Alexandrina Burelli Caragiale. Luca se va stinge din viață la 28 de ani neîmpliniți. Ecaterina Caragiale casătorită Logadi va trăi aproape 90 de ani ca și mama ei și va scrie atât despre tătal cât și despre fratele său, Matei Caragiale. În fonoteca radioului s-au păstrat aminitirle ei despre I.L.Caragiale înregistrate în anii 50. Continue reading
Războiul peloponesiac- conflictul care a distrus Grecia antică
Spre sfârşitul secolului al V-lea î.Hr., întreaga Grecie a fost zguduită de războiul peloponesiac, care a dus la înfrângerea şi decăderea Atenei şi la hegemonia Spartei în lumea grecească. Se numeşte astfel, pentru că în acest război purtat împotriva Ligii maritime ateniene au luat parte toate statele din Liga peloponesiacă. Continue reading
Cum se purtau războiale în Grecia antică?
Despre lumea vechilor greci se poate spune că se afla în permanenţă într-o stare latentă de război şi că pacea adevărată se instaura doar foarte rar. În epoca arhaică, se întâmpla să se recurgă la arbitraj pentru a linişti cetăţile, dar de cele mai multe ori litigiile duceau la războaie. Continue reading
Petru Cercel- un excentric pe tronul Țării Românești
A ridicat biserici, un mic palat domnesc de-o mare frumuseţe, a construit instalaţii de aprovizionare cu apă şi a înfiinţat un atelier pentru fabricarea tunurilor din bronz – realizări importante în cariera unui domnitor, şi cu atât mai remarcabile pentru un voievod care a domnit mai puţin de doi ani. Cu toate acestea, istoria l-a păstrat mai degrabă pentru excentricităţile lui, pentru viaţa lui aventuroasă şi pentru farmecul persoanal, ignorând însuşirile care ar fi putut face din el un mare domnitor – dacă soarta ar fi fost mai îndurătoare cu el. Continue reading









