17 decembrie 1989 a însemnat pentru Timişoara ziua în care primii martiri ai Revoluţiei au căzut seceraţi de gloanţele regimului comunist. Cu 25 de ani în urmă, Ceauşescu convoca şedinţa Comitetului Politic Executiv, unde înalţii demnitari au fost cu toţii de acord să tragă în demonstranţii de la Timişoara cu gloanţe adevărate. 59 de timişoreni au murit atunci, câteva sute au fost răniţi. 40 de cadavre au fost incinerate la o groapă de gunoi din Bucureşti. Continue reading
O scrisoare de la “scumpul meu Emin” către “draga mea Veronicuță”
Scrisorile dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle sunt unele dintre cele mai frumoase scrise vreodata în limba română. Iată una dintre ele Continue reading
Povestea Ostașului Necunoscut
Ideea identităţii unui simbol al eroismului naţional a izvorât din dorinţa de a imortaliza pe cei care s-au jertfit în Primul Război Mondial şi îşi are punctul de plecare, se pare, în Belgia. Prin hotărârea Parlamentului francez din 1920, soldatul necunoscut francez din Primul Război Mondial a fost înmormântat la 28 ianuarie 1921, sub Arcul de Triumf. La data de 22 octombrie 1922, Parlamentul francez declara ziua desemnării Soldatului Necunoscut francez ca sărbătoare naţională. Continue reading
“Domnule comandant, raportez, vreau să mă însor!” Căsătoria militarilor în trecut.
Certificat de moralitate şi zestre – două condiţii puse de statul român, încă din anul 1900, femeilor care doreau să se mărite cu ofiţerii Armatei Regale. Atât de dură era legislaţia, încât cei care se însurau pe ascuns, fără “autorizaţia de căsătorie” dată de superiorii lor, erau fie eliminaţi din sistem, fie trimişi în faţa Consiliului de Război. Politica a intrat cu bocancii în viaţa militarilor, după 1941, dar mai ales în anii ’50. Azi sunt doar amintiri, consemnate în arhive, despre istoria, privită din alt unghi, a oştirii noastre. Continue reading
Pintea Viteazul- adevărul din spatele legendei
Nevoile și durerea, lipsa banilor și asuprirea îi făceau în trecut pe oameni să ia calea codrilor și iubirea armelor. Haiducii au furat de la bogați și au dat la săraci. Unii dintre ei au rămas în legendă. Continue reading
Ciuma lui Caragea- epidemia care a intrat în legendă
A fost în multe rânduri ciumă în ţară, dar analele nu pomenesc de o boală mai grozavă decât ‘ciuma lui Caragea’. Epidemia dintre anii 1812 şi 1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea şi a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii Bucureştiului. „Sosirea acestui domn în Bucureşti a fost semnalul unor mari calamităţi în ţară. Chiar în noaptea instalării sale, Palatul Domnesc de la Mihai Vodă, din Dealul Spirii, a ars până la temelii şi Curtea domnească a devenit Curtea arsă”, menţionează Potra în cartea „Din Bucureştii de ieri”. Continue reading
Cum arăta un testament acum două veacuri
Procedurile civile ale anului 1820 prevedeau întocmirea unei „dieate“, prin care boierii lăsau ordine precise privind gestionarea propriei averi. Aceasta a fost şi decizia lui Dumitrache Brăiloiu, dintr-o veche familie boierească oltenească. Diata sa era trecută în condica de acte civile importante ale episcopiei. Continue reading
Singurul mitralior supravieţuitor al luptei de la Răzoare-Mărăşeşti
Teodor Grigoriu s-a născut în 1896 la Cetate, în judeţul Dolj. A absolvit, în 1913, al Liceului „Carol I“ din Craiova. În timpul războiului a avut gradul de sublocotenent în compania de mitraliori condusă de căpitanul Grigore Ignat, eroul de la Mărăşeşti. În bătălia de la Răzoare-Mărăşeşti din 6 august 1917 tot efectivul de 180 de ostaşi a căzut eroic pe front. El a fost găsit de nemţi rănit grav la cap şi fără uniformă. Continue reading
Gaugamela- cea mai importantă bătălie a lui Alexandru cel Mare
În anul 331 î.Hr. Alexandru cel Mare avea să dea bătălia decisivă pentru înfângerea persanilor. Diodor din Sicilia ne oferă detalii uimitoare. Continue reading
De unde provin denumirile județelor?
Sunt mai multe opinii cu privire la originea numelor de județe. În unele cazuri istoricii apelează la legende. Iată câteva ipoteze Continue reading









