Continut istorie medie din Istorie romanilor.
În evul mediu domnitorii paracticau asocierea la tron a fiilor pentru ca aceștia să se deprindă cu administrarea țării dar și pentru a-l legitima în fața boierilor. Deși emitea acte singur sau împreună cu tatăl, fiul nu domnea efectiv. A fost însă o scurtă perioadă când Țara Românească a avut efectiv doi domni, fiecare stăpânind o parte a teritoriului. Vă invit în urmăroarele rânduri să aflați mai multe despre această perioadă inedită. Continue reading
În anul 1514 centrul Europei a fost zguduit de un conflict la care au participat țăranii români, unguri, secui, slovaci, ruteni, sârbi dar și orășenimea săracă și chiar unii nobili mici. Prin amploarea și violența încleștării, această răscoală poate fi considerată chiar un război țărănesc. În fruntea răsculaților s-a aflat Gheorghe Doja. Continue reading
Țările Române și Imperiul Otoman au avut un destin asemănător în primii ani. Pe la 1330-1335 micul principat otoman al lui Orha, fiul lui Osman, reușea să se desprindă de sub tutela Iranului mongol. În 1330 prin lupta de la Posada, Ungro-Vlahia se emancipa de sub suzeranitatea maghiară. Moldova, peste trei decenii făcea același lucru. Doar cronologia începuturilor statale este asemănătoare pentru români și otomani. Continuarea nu putea fi mai diferită. Continue reading
După prinderea liderilor răscoalei de la 1784 s-a luat decizia ca ei să fie pedepsiți exemplar astfel încât alte rebeliuni să se mai întâmple. Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost condamnați la tragerea pe roată. Locul execuţiei lui Horea şi Cloşca a fost stabilit pe Dealul Furcilor din Alba-Iulia. Aici a fost ridicat un eşafod înalt, astfel încât execuţia să fie văzută cât mai bine. Pentru ziua execuţiei au fost aduşi, sub drastică poruncă împărătească, câte trei oameni bătrâni şi trei mai tineri, din 419 localităţi din comitatele răsculate ale Transilvaniei: în total 2515 oameni. Continue reading
Familia Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu rămâne, peste veacuri, un model exemplar de familie creştină. Căsătorit cu Maria, nepoata lui Antonie Vodă din Popeşti, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi şapte fiice: Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălaşa şi Smaranda. În urma unei atente căutări în filele tomurilor din acele vremuri, am scos la iveală câteva date biografice despre cei 11 urmaşi ai Brâncovenilor.Aşa cum privesc din fresca curată a tabloului votiv de la Mănăstirea Hurezi, cu seninătate, strânşi legaţi unul de altul, înveşmântaţi în haine domneşti, preţioase, ar părea că viaţa pământească a membrilor familiei marelui Constantin Brâncoveanu nu a fost încercată de neajunsuri. Totuşi, otrava necazurilor nu i-a cruţat pe nici unul dintre ei. Fiecare chip este expresia unei cruci asumate până la moarte. Continue reading
Scrisă de prinţesa Ana Comnena la câţiva ani după trecerea la Domnul a tatălui său, marele împărat bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118), lucrarea „Alexiada“ este o veritabilă monografie a unei domnii văzute din interiorul palatului imperial. O carte scrisă la sfârşitul vieţii, la lumina unei lămpi, când autoarea decanta amintiri, aşternându-le pe hârtie, ca nu cumva negura istoriei să le treacă sub tăcere. Regăsim în „Alexiada“ detalii din corespondenţa suveranului, portrete ţesute din discursuri şi dialoguri, documente imperiale şi ziceri ce ţin de tradiţia orală bizantină. Continue reading
Orașul Suceava a fost timp de aproape două secole capitala de glorie a Principatului Moldovei. Referitor la etimologia numelui de Suceava există mai multe păreri. Prima ipoteză spune că denumirea vine de la râul cu aceași nume, din limba slavă Suceava= râu sucit, cotit, cu multe meandre. Alți istorici și filologi afirmă că numele derivă de la cojocarii unguri care ar fi întemeiat orașul, szocs= cojocar. O ultimă opinie este cea că și orașul și numele râului provin de la numerosele tufe de soc existente pe malurile sale plus că în evul mediu pronunția era Soceava. Continue reading
“…s-a născut domnului nostru prea doritul fiul al lui, Io Ștefan voievod, dă-i mulți ani și viață lungă, Doamne.” Aceste rânduri le însemna pe ceaslov un diac la data de 14 iunie 1641. Filele galbene căpătau astfel viață, subliniind încă o dată bucuria lui Vasile Lupu de a avea un băiat, după ce în urmă cu un an răposase celălalt fiu, Ion. Continue reading
Domnia lui Petru cel Mare a marcat începutul interesului rusesc pentru spațiul românesc. O vizită care ne atrage atenţia în mod deosebit este cea pe care a efectuat-o în Moldova, acum trei veacuri, fiul ţarului Alexei Mihailovici şi al celei de a doua soţii, Natalia Kirilovna Narîţkina, “părinte al patriei, împărat a toate Rusiile”, cum îi plăcea să i se zică. Continue reading
Ioan (Ion) Vodă cel Cumplit (Ioan Vodă cel Viteaz, Ioan al III-lea, Ioan Vodă Armeanul) (1525-1574) a domn al Moldovei. Din drama lui Haşdeu, Ioan Vodă cel Cumplit, el apare sub acest epitet care izvorăşte probabil din modul cum îl socoteau acei boieri lesne schimbători şi aplecaţi spre trădare. Dar el mai apare şi cu alt epitet, acela de „cel Viteaz” întâlnit şi la alţi voievozi români ca Radu de la Afumaţi sau Dan al II-lea. Şi pe drept, dacă ne gândim că deşi a luat domnia cu ajutorul turcilor (situaţie conjuncturală) cea mai frumoasă pagină din domnia sa este legată de lupta antiotomană, pentru independenţa ţării. Fiind fiu natural al lui Ştefăniţă, cu o armeanca, apare în cronica ţării (cronicile îl înfăţişează în general ca tiran şi călcător de lege, voind prin aceasta să scuze pe cei care l-au trădat) şi sub numele de „Armeanul”. Continue reading