Continut istoria romanilor.
Guvernul bolșevic de la Budapesta refuza să recunoască unirea Transilvaniei cu România și în aprilie 1919 a atacat armata română. De comun acord cu guvernul, regele a decis respingerea agresorului și înaintarea trupelor române până la hotarul stabilit prin Conveția cu Antanta din august 1916. La 20 iuile, maghiarii au atacat din nou. De acestă dată s-a hotărât o rispostă decisivă, până la înfrângerea Ungariei. Continue reading
La sfârşitul vecerniei, aproape de miezul nopţii, călugăriţele de la mănăstirea Văratec au rămas nemişcate. Clopotele bisericii începuseră să bată rar şi funebru, a moarte. În casa cu etaj a maicii Fevronia Sârbu, poeta Veronica Micle se stinsese din viaţă în a cincizecea noapte scursă de la trecerea la cele veșnice a lui Mihai Eminescu. Continue reading
Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), coordonată de Mihai Viteazul în colaborare cu generalul Giorgio Basta, a fost menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze principatul în frontul antiotoman iniţiat de împăratul german Rudolf al II-lea (1576 – 1612). Continue reading
Cele mai vechi dovezi ale existenţei umane în vatra Constanţei au fost găsite pe malul lacului Tăbăcărie, în perimetrul actualului cartier Tomis Nord şi constă în materiale arheologice atribuite culturii eneolitice Gumelnita (mileniul V î.Hr.). Pentru perioada de sfârşit a epocii bronzului şi începutul epocii fierului (sec.XII î.Hr.), oraşul Constanţa este reprezentat în sfera arheologică de o mare şi importantă descoperire: un depozit format din 38 obiecte din bronz, excavat în cartierul Palas, toate în greutate de peste 7 kg. Continue reading
”Deşteaptă-te, române!” este imnul naţional al României, oficial din 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imnul naţional al Republicii Democratice Moldoveneşti (1917 – 1918) şi al Republicii Moldova (1991 – 1994). Versurile imnului au fost scrise în iunie 1848 de către poetul Andrei Mureşanu, pornind de la o veche romanţă românească pe care a auzit-o de la dascălul Gheorghe Ucenescu. Continue reading
Atentatul în care şi-a pierdut viaţa moştenitorul tronului austro-ungar a constituit pentru guvernul dublei monarhii un pretext de a intimida/lichida Serbia, aşa cum a şi spus-o, imediat după evenimentul din Sarajevo, cancelarul austriac Berchtold, către premierul ungur, Istvan Tisza, anume, că are intenţia „de a profita de crima de la Sarajevo pentru a regla socotelile cu sârbii”. Continue reading
Începuturile statalității Țării Românești se află încă învăluite de aura ipotezelor. Toate informațiile privitoare la Basarab I provin din surse străine. Doar așa îl cunoaștem pe ”voievodul nostru Transalpin” sau pe ”schismaticul Basarab”. Există însă o scriere care îl menționează cu prenume. Continue reading
Data naşterii lui Vasile Alecsandri (1821-1890) nu ne este cunoscută cu exactitate. S-au avansat trei păreri diferite. Astfel, s-a stabilit că poetul s-a născut pe 21 iulie 1821, deşi această mărturie este contrazisă de actul de căsătorie care atestă data de 1 iulie 1821. Cea de-a treia dată, 14 iunie 1821, a fost inventată de el însuşi pentru a se putea înscrie la studiile liceale, neavând încă vârsta corespunzătoare de 16 ani. Continue reading
Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona. Continue reading
Deși nu era un rege așa bătrân, se născuse în 1865, Ferdinand trecuse prin multe până în 1927. Fusese pe front alături de armată, susțiuse Unirea din 1918, luptase pentru recunoașterea ei și consolidase România Mare. Dacă moartea regelui Carol I a survenit subit, nu acelaşi lucru s-a petrecut cu regele Ferdinand. Continue reading