În urma boalei de care cu vrerea lui Dumnezeu şi prin bunele îngrijiri ale medicilor noştri am scăpat cu bine, socotit-am de a mea datorie să-mi aşez dispoziţiile mele testamentare. Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
Cum a intrat România în Războiul de Independență
În primăvara lui 1877 a izbucnit războiul ruso-otoman. Încercările guvernului român de a obține cooperarea militară a armatei țariste au fost respinse de guvernul de la Petersburg, care aprecia că turcii puteau fi lesne învinși. Clasa politică românescă și în primul rând Carol I doreau consfințirea proclamării Independenței pe câmpul de luptă. Continue reading
Testamentul Reginei Maria
Ţării mele şi Poporului meu,
Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului. Continue reading
Ultimele clipe ale Reginei Maria
Regina Maria de mai multă vreme trăia retrasă la Balcic pe malul Mării Negre. Rar mai apărea la diferite ceremonii. Relaţiile dintre mamă şi fiu nu erau dintre cele mai cordiale. Cu greu Carol o mai chema la evenimente deoarece cu șarmul ei capta toată atenția. Atitudinea regelui a afectat-o mult, mai ales că el dăduse dispoziție ca nimeni să nu i se adreseze direct, ci prin Casa Regală, adică Urdăreanu, care avea plăcerea de a refuza vizitele pe care ea le anunța, umilind-o. În 1938 Maria s-a îmbolnăvit. Continue reading
Cuvintele dacice din limba română
În procesul însușirii latinei de către daci, această limbă a suferit modificări prin care a început să se deosebească de latina din alte provincii ale imperiului. Totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba a populațiilor cucerite de romani care au adoptat latina, părăsindu-și limba propie și conservate în limbile romanice reprezintă substratul limbilor romanice. În cazul limbii române, substratul este traco-dac. Acesta nu i-a modificat esența latină, după cum nici substratul celorlate limbi romanice (celtic, iberic, ligur) nu a modificat esența latină a limbilor romanice continuatoare ale latinei în Occident. Ce s-a păstrat din limba traco-dacă? Elementele autohtone din limba română reprezintă domeniul cel mai puțin elucidat al istoriei acestei limbi. După mai bine de un secol de cercetări suntem în continuare în domeniul ipotezelor. Continue reading
Ienăchiță Văcărescu- primul poet al sufletului românesc
Ienăchiţă Văcărescu era descendentul uneia dintre cele mai vechi şi mai puternice familii boiereşti din Ţara Românească. Dincolo de multele legende legate de înaintașii săi, trebuie amintit bunicul, Ianache Văcărescu, cumnat şi vistier al lui Constantin Brâncoveanu, care a fost decapitat în 1714 la Constantinopol, odată cu domnitorul. Tatăl, Ştefan Văcărescu, logofăt, vistier şi mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru oraţiile de sărbători pe care le compunea; mama, Ecaterina (Catinca) Done, îi era nepoată de soră cronicarului Ion Neculce. Continue reading
Cum a făcut Vlad Țepeș ordine în Țara Românească
După o tinerețe zbuciumată care i-a permis acumularea unei foarte bogate experiențe de viață și i-a grăbit maturizarea politică, Vlad Țepeș a avut parte de trei domnii: toamna anului 1448, apoi 1456-1462 și încă una în noiembrie-decembrie 1476. În acești 28 de ani a fost ostatic la turci (1442-1448), pribeag în Moldova și Transilvania (1448-1456 și 1474-1476) plus captiv la Buda și Vișegrad (1462-1474). Continue reading
Nikola Tesla- ”Ce un om numeşte Dumnezeu, un altul le numeşte legile fizicii…”
Evoluţia umanităţii a cunoscut salturi remarcabile, datorate scânteii de geniu a unor savanţi ce au reuşit să realizeze în cursul unei vieţi lucruri imposibile vreme de mii de ani, precum Arhimede, da Vinci, ori Edison. Despre Nikola Tesla s-a vorbit mai puţin, întrucât însuşi firea bizară a acestui savant l-a făcut puţin popular în epocă. Considerat prin excelenţă tipul geniului neînţeles de contemporanii săi, Tesla îşi relevă astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la moarte, întreaga măsură a capacităţii sale creatoare. Ceea ce nimeni nu a putut descifra însă este cât de departe ar fi ajuns acest „geniu nebun” cu cercetările sale, dacă destinul i-ar fi permis… Continue reading
Ulpia Traiana Sarmizegetusa- Roma din inima Daciei
Colonia Dacica Sarmizegetusa. Acesta este numele cunoscut al oraşului fondat de Traian în Ţara Haţegului. Astfel apare pe cele mai multe dintre inscripţii. În paralel, mai circulă un nume care-l include, conform uzanţelor epocii romane, şi pe cel al fondatorului, dar şi o adăugire de secol III: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa Metropolis. Oraşul roman a preluat cu un orgoliu nemărginit, menit să arate clar cine este învingătorul, denumirea dacă a capitalei lui Decebal, aflată la peste 60 de kilometri, în Munţii Şureanu. Continue reading
Știma apelor- sirena din mitologia românească
<
Pentru români, apa a fost şi este unul dintre cele patru elemente din care s-a clădit lumea, alături de foc, aer, şi pământ. În miturile cosmogonice stră-române elementul apei este omniprezent, la fel ca în mitologiile tuturor popoarelor arhaice ale lumii. Prezenţa şi simbolistica apei în tradiţiile, basmele şi spiritualitatea românească este surprinzătoare prin definiţie, plină de semnificaţii şi personaje proprii din panteonul credinţelor populare autohtone. Ştima apei este, în mitologia românească, o divinitate primitivă a apelor dulci, de bunăvoinţa căreia depinde stabilitatea acvatică – ea putând provoca deopotrivă inundaţiile mari ca şi seceta. Numită în Bucovina “Femeia Gârlei”, iar în Munţii Apuseni “Vâlva Apei”, ea poate lua înfăţişarea unei femei cu părul lung şi ochi ademenitori, care îi atrage pe flăcăi spre a-i îneca. Continue reading