În perioada 22 iunie- 2 iulie 1941 s-a desfășurat “bătălia așteptării” (“așteptarea strategică”) în cadrul căreia trupele române și germane au întreprins acțiuni de luptă pentru îmbunătățirea dipozitivului de plecare la ofensivă, au executat incursiuni în liniile inamice și au constituit capete de pod peste Prut. Din cei 1.139.594 de cetățeni înscriși pe listele de mobilizare (39.476 de ofițeti, 57.002 de subofițeri și 1.043.116 trupă), 325.685 erau angrenați în lupta de recucerire a teritoriilor cotropite de sovietici. Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
Cum a murit Ștefan cel Mare
Vara lui 1504. Ștefan domnea de peste 47 de ani și de 42 tot șchiopăta. În 1462, la primul asediu al Chiliei, era rănit de un glonte genovez. În 1475 cere un medic de la Veneția, dar nu știm dacă l-a primit. Constatăm că nici la 1502 rana nu se închisese cum trebuie. În ciuda faptului că din 1502 venise Matei Mauriano, un priceput medic venețian, situația nu se îmbunătățește. Pe 9 decembrie 1502 pleacă o scrisoare către dogele Leonardo prin care acesta este rugat să permită venețianului Dimitrie Purcivi a se întoarce cât mai repede în Moldova cu doctoriile prescrise pentru domn. Mauriano moare însă în 1503, înainte de 24 iulie, când Ștefan trimite o nouă scrisoare dogelui Leonardo, prin postelnicul Teodor, solicitând alt medic. Aflăm cu acest prilej că din cauza podagrei domnul nu își mai putea mișca mâinile și picioarele. În urma acestei scrisori e trimis medicul Ieronim da Cesena. Plecarea lui are loc pe 2 ianuarie 1504. Continue reading
Congresul de Pace de la Berlin(1878) sau sacrificiile cerute de Independență
În urma conflictului româno-ruso-otoman din 1877-1878 s-a încheiat Pacea de la San-Stefano, eveniment la care România, stat care a avut pierderi materiale și umane considerabile, nu a primit acceptul de participare. Ni se reunoștea Independența, primeam Dobrogea, dar pierdeam sudul Basarabiei iar România devenea un spațiu de tranzit pentru trupele ruse ce staționau în Bulgaria. Parlamentul a cerut guvernului să nu cedeze niciun teritoriu. Se declanșează o adevărată furtună, Rusia devenind “inamicul punblic numărul unu”. Continue reading
Constituția din 1866. România a avut prima Constituție din sud-estul Europei.
Pe 11 mai 1866 s-a constituit cel dintâi executiv român care a depus jurământul în fața domnitorului Carol I. În timpul acestui guvern s-a definitivat proiectul unei Constituții aceasta fiind elaborată după modelul celei belgiene, cea mai avansată din Europa acelei vremi. Oamenii politici sperau ca România să se dezvolte asemănător statului flamand, să devină o Belgie a Orientului. La 1 mai Adunarea Electivă a depus proiectul noii Constituții. La 16 iunie s-a dezbătut în plen. Conform raportului se aprecia că aceasta era “liberală și egalitară, astfel precum se cuvine unui popor liber și zelos în cel mai mare grad de libertățile sale publice”. Continue reading
Cine a votat împotriva cedării Basarabiei
Pe 27 iunie 1940 Carol al II-lea este trezit din somn la ora 2 noaptea de Ernest Urdăreanu care îi spune că Moscova a trimis o notă ultimativă. Abia la ora 7 dimineața a fost primit textul complet. Regele notează în jurnal că “această știre m-a trăznit ca o lovitură de măciucă și m-a revoltat în cel mai înalt grad.” Continue reading
Cum s-a sărbătorit cucerirea Daciei. Cât aur au luat romanii din fostul stat al lui Decebal.
Vara lui 106. După lupte grele pentru cucerirea cetăților care apărau drumul spre capitală, armatele romane ajung în fața Sarmisegetuzei. Decebal cere pace. Traian vrea predare necondiționată. Regele dac, știind că împăratul roman nu avea cum să uite faptul că el încercase să îl asasineze, își dădea seama ce însemna asta. În plus, legiunile doreau răzbunarea pentru uciderea comandantului Longinus. Decebal se pregătește pentru lupta supremă. Continue reading
Ziua în care s-a decis soarta Basarabiei.
“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele “Basarab” şi “Basarabeni” există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.” După ce cu o zi înainte guvernul sovietic trimisese prima notă în care cerea Basarabia, pe 27 iunie 1940 Guvernul României răspunde. Continue reading
Nota ultimativă a guvernului sovietic din 26 iunie 1940 și cât de injustă era ea.

Vara anului 1940 a fost cea în care teritoriul României era sfârtecat direct de Stalin și Hitler pe baza unor acorduri secrete sau doar prin simpla voință a liderului nazist. Iată cum a început coșmarul pentru Basarabia. Continue reading
Întemeierea Țării Românești- între legende și adevăr
„Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798(1290), fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrul Voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime noroade: rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao.” Astfel prezintă Letopisețul Cantacuzinesc întemeierea Țării Românești. Care este a adevărul pe care îl ascunde acest lacunar text? Continue reading
Sânzienele-“Că venim după peţit,/ Până nu v-aţi răzgândit.”
Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este începutul verii. Ziua de Sânziene este considerată sfântă, ea trebuie să fie respectată, nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. În această zi, sunt întâlnite diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. „Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce staţi,/ zâne să nu rămâneţi! Că venim după peţit,/ până nu v-aţi răzgândit!“, strigă băieţii satului în seara de Sânziene, la porţile fetelor nemăritate. Continue reading








