Category Archives: Istoria romanilor

Continut istoria romanilor.

Cum arătau partidele de vânătoare ale domnitorilor?

265px-MedHartHunt

Apanaj al elitelor sociale din evul mediu european, vânătoarea juca un rol deosebit în spațiul românesc. În lipsa unor conflicte armate, vânătoarea era evenimentul care semăna cel mai mult cu un război. Cu prilejul ei se finalizau diverse tranzactii și se legeau amiciții care ulterior se puteau dovedi extrem de profitabile. În Ţările Române nu par să fi existat tratate de vânătoare, cu descrieri bogat ilustrate ale metodelor sau armelor întrebuinţate, precum acelea din Bizanţ, ca să nu mai vorbim despre Le livre de la chasse a lui Gaston Phoebus, conte de Foix. Cu toate acestea, vânătoarea se practica pe scară largă şi este oarecum surprinzător că izvoarele interne o pomenesc aşa de rar. Continue reading

Cine a fost mama lui Ștefan cel Mare?

stefan-cel-mare

“Tânăra domniţă la fereastră sare.
– “Ce faci tu, copilă?” zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieşit
Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:
– “Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!” Continue reading

Începuturile mitei la români

Cum-oprim-evaziunea-fiscala-si-coruptia-din-Romania-from-stiri.rol_.ro_

Dex-ul ne dă definiția cuvântului mită: “Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai puțin conștiincios.” Care sunt sinonimele? Mâzdă, rușfet, sfănțuială. Cuvântul rușfet ne duce puțin spre originea aceastei practici atât de răspândite în societatea românească. Începând cu mijlocul secolului al XVI-lea suzeranitatea otomană asupra Țărilor Române se accentuează și li se impun o serie de obligații economice. Continue reading

Povestea ultimei zi în care Iașiul a fost capitală a românilor

iasu

Făcând naveta între Bucureşti şi Iaşi domnitorul stătea multă vreme la Iaşi, între 1859 şi 1862. Unii bucureşteni îi imputau lipsa, neînţelegând retragerea în Moldova a alesului lor. El dorea să aline durerile iscate de mutarea unor instituţii în capitala de pe malul Dâmboviţei, să menajeze spiritele locale şi să înlăture interpretările răuvoitoare ale consulilor puterilor ostile Unirii. Avea nevoie de linişte pentru a pregăti definitivarea Unirii, recunoaşterea internaţională şi unificarea legilor şi instituţiilor celor două ţări, pentru momentul decisiv. Continue reading

Ordinul de zi către armata română prin care se ordonă trecerea Dunării (1877)

r

„Oşteni,
A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci şi creştini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, ţara a făcut apel la voi. La glasul ei v-aţi părăsit căminele cu avântul oamenilor care au conştiinţă că de devotamentul lor atârnă fiinţa statului român. Pe cât timp oştirile operau în depărtare şi noi nu eram ameninţaţi decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ţine numai în apărarea ţărmurilor. Acum însă rezbelul s-apropie de hotarele noastre şi, dacă turcii ar fi învingători, este invederat că ar năvăli cu toţii asupra ţării, aducând cu dânşii măcelul, prădarea şi pustiirea. Continue reading

Căsătoria în evul mediu românesc. Zestrea

mfrancisco_de_zurbaran_casatoria_mistica_a_sfintei_caterina_copy

A încerca să reconstitui scene din viaţa de familie de altădată nu este o întreprindere uşoară. Poate mai mult decât în alte domenii, în privinţa vieţii private izvoarele medievale sunt mute. Cu toate acestea, deşi multe piese lipsesc, un puzzle al vieţii de familie din trecut se poate reface, fie şi numai pentru a descoperi imaginea de bază. Continue reading

Scrisoarea-manifest a lui Avram Iancu adresată poporului maghiar

aavram-iancu (1)

„Libertate, egalitate, frăţietate. Fraţilor maghiari !

Ascultaţi cuvintele, purcese din adâncul sufletului unui român sincer. Aceste sfinte principii ne treziră din adâncirea, în care ne apăsară varvarii sute de ani; pentru acestea am ridicat cereri la locurile cuvenite; pentru acestea, ca să ne fie recunoscute, am ridicat arma, ne-am vărsat sângele, şi a ni-l vărsa pentru libertate suntem resoluţi, până va mai curge sânge în vinele noastre. Deie-şi părerea Europa, judece popoarele civilizate, noi ne luptăm pentru libertatea noastră, cea asuprită, de-a veacurilor nedreptate. Continue reading

Povestea de dragoste dintre Petru Rareș și Elena, doamna sa

ebiserica-sfantul-dumitru-dimitrie-suceava-5

Pentru românii din evul mediu, femeia era, din punct de vedere juridic, prea puţin inferioară bărbatului. Ea avea dreptul să moştenească şi să lase moştenire diferite bunuri; se constituia parte la împărţirea pământului; era judecată întocmai ca un bărbat. Unele femei aveau ştiinţă de carte şi redactau scrisori sau zapise, pe care le sigilau cu propria pecete. Cu toate acestea, în interiorul menajului, rolul preeminent îi revenea bărbatului. Chiar şi în cazul căsătoriilor „aranjate”, soţii puteau ajunge să se iubească. Una dintre cele mai frumoase pagini de iubire din istoria noastră este aceea scrisă de Petru Rareş şi doamna lui, Elena. Continue reading

Pe vremea când Țara Românească avea doi domnitori: Mircea cel Bătrân și Vlad Uzurpatorul

b169px-MirceatheElder

În evul mediu domnitorii paracticau asocierea la tron a fiilor pentru ca aceștia să se deprindă cu administrarea țării dar și pentru a-l legitima în fața boierilor. Deși emitea acte singur sau împreună cu tatăl, fiul nu domnea efectiv. A fost însă o scurtă perioadă când Țara Românească a avut efectiv doi domni, fiecare stăpânind o parte a teritoriului. Vă invit în urmăroarele rânduri să aflați mai multe despre această perioadă inedită. Continue reading