Dacia traiană a continuat, în linii mari viața economică a Daciei lui Decebal și Burebista. Ocupația de căpetenie a rămas tot agricultura și creșterea vitelor. Continue reading
Pe ce cheltuiau banii regele Carol și regina Elisabeta?
Ce cheltuieli face primul suveran al României? În primul rând pe medicamente, pilule, siropuri, prafuri, pomezi, spirt, alifii, dezinfectante, toate achiziționate cu chitanțe riguros întocmite și aflate în arhiva Casei Regale. Călătoriile joacă și ele un rol important. În documntele oficiale găsim chiar și bacșișurile date feciorilor, podarilor, muzicanților, servitorilor. De remarcat că de obicei acestea se ofereau la călătoriile în țară, suveranii germani conformându-se obiceiurilor balcanice. Continue reading
Scrisoarea lui Ion Antonescu către regele Carol al II-lea
Cedarea fără luptă a Basarabiei a determinat o reacţie imediată din partea generalului Antonescu. Prevăzând alte lovituri pe care țara urma să le primească, el a cerut audienţă regelui Carol al II-lea. N-a fost primit de rege, ci de sfetnicul acestuia, fostul colonel de cavalerie Ernest Urdăreanu. Generalul n-a acceptat să stea de vorbă cu el. Părăsind Palatul, i-a atras atenţia: << Să nu te mai aşezi între Ţară şi Rege >>. După 24 de ore, este invitat la Palat, iar regele îi arată situaţia dramatică a Ţării. La plecare, Ion Antonescu i-a înmânat regelui următoarea scrisoare: Continue reading
Prima și ultima poezie a lui George Bacovia
În 1899 prin intermediul unui student, Ion Jinga, prieten al familiei, marele poet simbolist, în vârstă de 17 ani, ia contact cu revista ”Literatorul”, a lui Alexandru Macedonski. Trimite la redacție poezia ”Și toate”, care apare în numărul din 20 martie, sub semnatura lui V. George. Iată debutul literar al lui Geroge Bacovia: Continue reading
Prețurile și salariile la 1900
Înainte de supermarketuri și hipermarketuri au fost negustorii ambulanți. Aceștia nu vinedeau mai scump decât la piață. Uneori o făceau chiar mai ieftin, pentru că se aprovizionau dimineața devreme și nu mai scumpeau marfa peste zi, așa cum se întâmpla uneori la piață. Dar și atunci când vindeau mai scump, tot merita să cumperi de la ei. Continue reading
Povestea primei lupte cu turcii și a celor dintâi bani românești. Vlaicu Vodă
Deși a avut o domnie tumultoasă, cel de-al treilea domnitor al Țării Românești, Vladislav (Vlaicu) Vodă a reușit să consolideze tânărul stat de la sud de Carpați. Continue reading
Prima zi din al doilea război mondial. Invadarea Poloniei
În 1939 Hitler a hotărât că sosise clipa să dezlănțuie răzbunarea pentru ”nedreptatea” din primul război mondial. Cel dintâi stat care trebuia să cadă era Polonia. Continue reading
Liviu Rebreanu- ”Viaţa e un povârniş cu un capăt în cer şi cu celălalt în neant”
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlişua (jud. Bistriţa-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi (născută Diuganu). În tinereţe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată “primă diletantă” pe scena Becleanului de baştină. Ambii părinţi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someşului. Potrivit afirmaţiei scriitorului: ”În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu”. Continue reading
Dictatul de la Viena- drumul spre pierzanie
Anul 1940 a fost anul în care harta României a avut de suferit cum nimeni nu își putea imagina. După cedarea Basarabiei către URSS s-a format un guvern condus de Ion Gigurtu. Calitatea politică a noilor miniștri era mediocră, majoritatea fiind apropiați ai lui Carol al II-lea și adepți ai liniilor de concesii la adresa Germaniei. Pamfil Șeicaru aprecia că guvernul reprezenta ”un număr de ciocli la o îngropăciune”. Continue reading
Textul Dictatului de la Viena
1. Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia marcat de harta geografică aici anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliile traseului la faţa locului. Continue reading