La 2 iunie 1821, în satul Florica (Argeş), s-a născut cel care avea să devină unul dintre cei mai importanţi oameni de stat români din secolul al XIX-lea, Ion C. Brătianu. Făcea parte dintr-o familie boierească – tatăl era stolnicul Constantin Brătianu – şi, ca mulţi dintre fiii de boieri ai timpului, s-a bucurat de o educaţie aleasă, finalizată la Paris, unde a plecat în 1841. Continue reading
Anul 1859 a rămas în istorie ca prima etapă a formării Statului modern român, prin dubla alegere de la 24 ianuarie a principelui Cuza. Evenimentul respectiv este aniversat şi în prezent de la cel mai simplu cetăţean până la mai marii statului. Astăzi momentul cheie al manifestaţiei îl reprezintă hora, care a devenit în timp elementul simbol unde „cei cu inima română”, indiferent: de vârstă, funcţie, pregătire profesională, religie, orientare politică intră rememorând clipele minunate trăite de înaintaşii noştri, în acea zi. O tradiţie transmisă din generaţie în generaţie indiferent de regimul politic aflat la conducerea poporului român. Continue reading
Nu se poate examina niciuna dintre componentele istoriei româneşti din secolul al XIX-lea – istoria politică, istoria literară, istoria presei, istoria învăţământului, istoria teatrului şi nici chiar istoria culinară – fără să dăm de numele lui Mihail Kogălniceanu. El este una dintre personalităţile dominante ale societăţii româneşti dintre 1840 şi 1890, implicat în toate evenimentele şi evoluţiile care au condus la modernizarea României până în pragul secolului al XX-lea. A colaborat, de asemenea, cu toţi cei care au avut un rol pozitiv în acest proces de modernizare, de la revoluţionarii paşoptişti din Moldova şi Ţara Românească, până la princepele şi apoi regele Carol. Şi drept este să observăm că spiritul său mereu activ şi consecvenţa poziţiilor sale democratice l-au condus şi la conflicte cu prieteni de-ai săi dintre cei mai apropiaţi, cum ar fi Vasile Alecsandri sau Alexandru Ioan Cuza. Continue reading
La 22 septembrie 1941, după moartea într-un accident a generalul Alexandru Ioaniţiu, generalul Iosif Iacobici (n. 8 decembrie 1884, Alba Iulia – d. 11 martie 1952, închisoarea Aiud) este numit șef al Marelui Stat Major. Conducerea Ministerului de Război a fost preluată de Mareşalul Ion Antonescu. Pe 22 septembrie, la orele 15.30, Mareşalul pleacă spre Tighina cu un avion militar, unde ajunge la ora 17.15. Continue reading
DOMNULE FILDERMAN,
În două petiţii succesive îmi scriţi „de tragedia zguduitoare“ şi mă „imploraţi“ în cuvinte impresionante, reamintind de „conştiinţă“ şi de „omenie“ şi subliniind că sunteţi „dator“ să apelaţi „la mine“ şi „numai“ la mine, pentru evreii din România, care sunt trecuţi în ghetouri pregătite pentru ei pe Bug. Pentru a amesteca tragicul în intervenţia Dvs., subliniaţi că această măsură „este moartea, moartea, moartea fără vină, fără altă vină, decât aceea de a fi evrei“.
Domnule Filderman, nimeni nu poate să fie mai sensibil ca mine la suferinţa celor umili şi fără apărare. Înţeleg durerea Dvs., dar trebuie, mai ales trebuia să înţelegeţi şi Dvs., toţi, la timp, pe a mea , care era aceea a unui neam întreg. Continue reading
Barbu Ştefănescu Delavrancea a rămas în conştiinţa publică românească mai ales ca scriitor – unul dintre clasicii literaturii române de la trecerea din secolul al XIX-lea în secolul al XX-lea, autor al unei celebre trilogii dramatice (Apus de soare, Viforul, Luceafărul) şi al nuvelei, cunoscute de toată lumea, Hagi Tudose. Continue reading
Împreună cu traducerea unor părţi din Vechiul Testament în 1582 prin Palia de la Orăştie, tipărirea Noului Testament de la Bălgrad(Alba-Iulia) în 1648 în limba română reprezintă cei mai importanţi paşi în cultura românească făcuţi în Transilvania, paşi premergători esenţiali, fundamentali ce pot fi încadraţi în cultura românească veche majoră, săvârşiţi aici, în Ardeal, care prefaţează editarea Bibliei la Bucureşti în 1688. Continue reading
Încă de la instalarea legionarilor la putere pe 14 septembrie 1940, relațiile dintre ei și Antonescu s-au deteriorat. A început o luptă surdă pentru putere. Continue reading
Alteța Sa Imperială și Regală Ileana, Arhiducesă a Austriei, Principesă de Habsburg – Toscana, Principesă a României, Principesă de Hohenzollern a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, arhiducesă de Austria prin căsătorie iar spre finalul vieții, stareță ortodoxă, sub numele de “Maica Alexandra”. Principesa Ileana a fost mătușa regelui Mihai de Romania. Ea se înrudea prin mama sa, regina Maria, cu familiile regale din Marea Britanie și Rusia. A fost o membră activă a mai multor fundații de caritate și a trăit în exil o bună parte din viață. A fondat mănăstirea “Schimbarea la Față” din Ellwood City, Pennsylvania, SUA, unde este și înmormântată. Continue reading
„Vulpea deşertului” şi-a început cariera de ofiţer de front în România, în primul război mondial, în timpul luptelor de pe Valea Jiului.
Feldmareşalul german Erwin Rommel este considerat un geniu militar care ar fi putut să schimbe soarta celui de-al doilea război mondial. Deşi este apreciat drept unul dintre cei mai capabili conducători ai Wehrmacht-ului, armata germană din perioada celei de-a doua conflagraţii mondiale, Erwin Rommel a câştigat o aură de erou mitologic, ca urmare a implicării sale în atentatul cu bombă împotriva dictatorului nazist Adolf Hitler. De altfel, în urma eşecului atentatorilor, Erwin Rommel a fost nevoit să se sinucidă. Atentatul organizat împotriva lui Hitler a rămas în analele istorice sub denumirea de „Operaţiunea Valkiria”. Continue reading