În 28-29 ianuarie 1990, Bucureştiul a fost scena unor teribile întâmplări. Nebăgat în seamă până la 22 decembrie, televizorul devenise între timp un fel de membru cu drepturi depline în fiecare familie. Dar “poporul” nu s-a mai mulţumit să fie doar spectator la facerea deciziei politice prezentată ceasuri întregi pe micul ecran. Hotărârea liderilor FSN de a participa la alegeri şi reacţia Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Partidului Social Democrat a încins spiritele şi a coborât mulţimile în stradă. Continue reading
Primul ofițer român căzut în al doilea război mondial
Primul ofițer român căzut în al doilea război mondial a murit nu în 22 iunie 1941, nici în 21 iunie, ci cu aproape un an mai devreme, la 29 iunie 1940, ora 4 dimineața. Este vorba de căpitanul Ioan Boroș din regimentul 16 artilerie. Din documentul cu nr 64410 din 11 noiembrie 1940 din arhiva Ministerului Apărării Naționale aflăm următoarele: Continue reading
Asediul Leningradului sau canibalismul ca unică speranță de supraviețuire
Între 8 septembrie 1941 și 27 ianuarie 1944 armata germană a desfășurat Operation Nordlicht („Operațiunea Aurora boreală”) prin care a impus blocada Leningradului (Sankt Petersburg) cu scopul de a supune fosta capitală țaristă nu prin lupte în interiorul orașului (care erau considerate prea costisitoare din punct de vedere uman) ci prin înfometare. “Asediul de 900 de zile” (de fapt 872) a dus la moartea a circa un milion de civili datorită bombardamentelor, bolilor și mai ales foametei. Continue reading
Auschwitz- fabrica morții
Auschwitz (în poloneză Oświęcim) sau Auschwitz-Birkenau -nume oficial complet Konzentrationslager Auschwitz, KL Auschwitz (Stammlager), KL Birkenau (Auschwitz II)-, oficial pe scurt Konzentrationslager Auschwitz-Birkenau este numele unui complex de lagăre de concentrare și exterminare al Germaniei naziste. Cunoscut drept cel mai mare lagăr de exterminare nazist, a devenit locul emblematic de implementare a soluției finale, adică uciderea indezirabililor- evrei, țigani, slavi. Se estimează că cel puțin 1,1 milioane de persoane au fost omorâte acolo, din care peste 90% au fost evrei. Continue reading
Îndemn de acum 200 de ani: „Vremea este ca toți de obște, de la cel mai mare și până la cel mai mic, să hotărâm fiecare să slujească patriei după cum slujesc în toată Europa”
În decursul anilor 1824–1826, boierul Dinicu Golescu (7 februarie 1777 – 5 octombrie 1830) întreprinde trei călătorii în centrul și vestul Europei. În însemnările sale de călătorie autorul subliniază în primul rând acele aspecte ce ar fi putut servi drept model pentru realitățile din spațiul românesc. Dinicu Golescu nu se rezumă numai la a privi, el nu este un simplu călător, ci încearcă prin comentarii și comparații să se raporteze la ceea ce întâlnește, vede și cunoaște în drumurile sale prin Ungaria, Austria, Bavaria, nordul Italiei, Elveția. Percepând decalajele și diferențele existente, el încearcă să le înțeleagă. Continue reading
Alexandru Ioan Cuza- făuritorul României moderne
Născut pe 20 martie 1820 la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza făcea parte dintr-o veche familie boierească, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza și al Sultanei, membră a familiei Cozadini de origini fanariote. Continue reading
Semnificațiile zilei de 24 ianuarie
Pentru români, 24 ianuarie are o importanță deosebită. În această zi s-au pus bazele dezvoltării moderne a statului. Pe lângă faptul că în 1859 a fost ales Cuza domnitor al Țării Românești, după ce pe 5 fusese numit pe tronul Moldovei, în 1862 au avut loc o serie de evenimente ce au dus la desăvârșirea Unirii. Continue reading
Cum a cucerit Ștefan cel Mare cetatea Chilia
La mijlocul secolului XIV, la Chilia, cetate bizantină, este atestată o intensă activitate comercială. De aici, genovezii cei care administrau cu adevărat așezarea, exportau spre Constantinopol mari cantități de grâu, miere, ceară, vin, sare, pește și alte produse. La sfârșitul secolului XIV, Mircea cel Bătrân extinde teritoriul Țării Românești până la Marea Neagră, Chilia intrând, astfel, în componența statului muntean. Continue reading
Cum a început Revoluția de la 1821
Pe 19 ianuarie 1821 murea cel care se va dovedi ultimul domn fanariot, Alexandru Șuțu. Acesta a fost prilejul pentru ca românii să se scuture de bestemații gerci care jefuiau fără milă țara. Continue reading
Urarea lui Ion Antonescu de 1 ianuarie 1942
Români,
Un an de zbucium, de jertfe şi de lupte sfinte s-a încheiat. Un an de credinţe şi drepturi, de răspunderi grele şi de porunci sfinţite – începe. Urmând tradiţia românească şi creştină, care îndeamnă pe cârmuitori, în pridvor de An Nou, să deschidă porţi de lumină neamului, îmi deschid sufletul vouă, români de pretutindeni şi de toate vârstele, pentru ca, din frământarea cugetului meu şi din credinţa noastră, să durăm temelii noi pentru anul care începe. Continue reading









