Începând cu 8 mai 1945, Europa se trezea dintr-un coșmar ce începuse în 1939. Un lung proces de reconstrucție, reconciliere și redescoperire a libertății începea. Ceea ce nimeni nu realiza, era că un avanpost uitat al celui de-al treilea Reich rezista în zona arctică, la 3000 de km. de ruinele Berlinului. Continue reading
Un soldat japonez care a refuzat să se predea după al doilea război mondial și a trăit în jungla filipineză ducând un război de gherilă a murit vineri, 17 ianuarie la vârsta de 91 de ani. Continue reading
Eva Braun și Adolf Hitler și-au unit destinele în buncărul de sub cancelaria Reichului, în sala hărților, la primele ore ale zilei de 29 aprilie 1945. Problema găsirii unui funcționar care să oficieze căsătoria a fost rezolvată de Goebbels, care era Gauleiter (lider paramilitar) al Berlinului și cunoștea un ofițer de stare civilă ce lupta alături de trupele epuizate ale Volkssturm-ului (Armata Poporului, formată din civili prost echipați). Se numea Walter Wagner și era unul dintre consilierii muncipali ai Berlinului. Continue reading
La 23 august 1939, la Moscova, miniștrii de externe, german și sovietic, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, sub ochii aprobatori ai lui Stalin, semnează un act prin care cele două două state stabilesc să și își împartă între ele Europa de Est. La 1 septembrie, Polonia este atacată de Germania. Al doilea război mondial a început. Marea Britanie şi Franţa se hotărăsc în fine să riposteze. La 3 septembrie declară război Germaniei. Pe 17 septembrie URSS invadează Polonia de la Est. Blindatele germane mărșăluiesc la Varsovia. Deși la 6 septembrie, România s-a declarat neutră, guvernul este de acord să primească refugiații polonezi. Veștile din Polonia nu sunt singurul semn al dezastrului. La 21 septembrie primul ministru Armand Călinescu este ucis de un grup de legionari. Avea 46 de ani. Continue reading
La 29 decembrie 1933 primul-ministru Ion Gheorghe Duca a fost asasinat în Gara Sinaia de trei legionari constituițí in ” echipa mortii” la ordinele șefilor Gărzii de fier recent desfiintate. Continue reading
I. G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Sunt cele mai cunoscute dintre asasinatele politice care au marcat destinul României, după Marea Unire. Primul şi, până acum rămas cel mai grav asasinat poltic din istoria modernă a României, rămâne cel comis asupra lui Barbu Catargiu, la 8/20 iunie 1862, la numai trei ani de la Unirea, sub acelaşi sceptru, a celor două Principate Pomâne, Valahia şi Moldova. Continue reading
Ioan Slavici s-a născut într-o comună, Şiria, situată în apropiere de oraşul Arad, fiind al doilea dintre cei cinci copii ai familiei. Pe 18 ianuarie 1848, în anul revoluţiei popoarelor, Slavici vedea pentru prima dată lumina zilei. Continue reading
Pe 18 ianuarie 2011 a murit, la București, Cristian Pațurcă. El este autorul muzicii “Imnului Golanilor” precum și al altor piese cântate la Manifestațiile din Piața Universității, în perioada aprilie – iunie 1990. Continue reading
Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I, s-a născut la 2 mai 1896, la Atena. A fost fiica cea mare a regelui Constantin I al Greciei şi a reginei Sofia de Prusia. Pe linie paternă, Elena descindea din ţarina Ecaterina cea Mare, iar pe linie maternă, din Victoria a Marii Britanii. Se înrudea cu împăratul Germaniei, cu regii Danemarcei, Norvegiei şi Suediei. Continue reading
Marele profesor a redactat cele mai importante documente programatice ale Revoluţiei românilor ardeleni şi a continuat să apere drepturile acestora şi după anul 1849. Simion Bărnuţiu a marcat istoria politică a românilor într-un mod profund şi ireversibil. Autor al celor mai importante documente programatice ale Revoluţiei românilor ardeleni de la 1848 – 1849, după încheierea Revoluţiei, el a devenit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, apoi, după înfiinţarea Universităţii din Iaşi, ca urmare a iniţiativei principelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, Simion Bărnuţiu a devenit profesor la această instituţie de învăţământ superior. În această calitate, el a format generaţia oamenilor politici care au obţinut recunoaşterea independenţei de stat a României şi a transformării sale în Regat. Simion Bărnuţiu a murit în drum spre satul său natal, Bocşa, în timp ce poposea lângă o fântână de lângă Sânmihaiu Amlaşului. El era însoţit de nepotul său, Ioan Maniu, tatăl lui Iuliu Maniu, artizanul Unirii Transilvaniei cu România din 1 Decembrie 1918. Ioan Maniu era fiul surorii lui Simion Bărnuţiu, Elena. Continue reading