Cum a început războiul de independență

first_canon_fire

Ordinul de zi nr. 49 către armata română prin care se ordonă trecerea Dunării

„Oşteni,
A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci şi creştini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, ţara a făcut apel la voi. La glasul ei v-aţi părăsit căminele cu avântul oamenilor care au conştiinţă că de devotamentul lor atârnă fiinţa statului român. Pe cât timp oştirile operau în depărtare şi noi nu eram ameninţaţi decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ţine numai în apărarea ţărmurilor. Acum însă rezbelul s-apropie de hotarele noastre şi, dacă turcii ar fi învingători, este invederat că ar năvăli cu toţii asupra ţării, aducând cu dânşii măcelul, prădarea şi pustiirea. Continue reading

Răscoala lui Spartacus- “Cei care refuză altora libertatea, nu o merită pentru ei înșiși”

rascoala spartacus

La începutul secolului I î.Hr., sclavia a cunoscut o dezvoltare deosebit de mare în Italia. Războaiele purtate de Marius în Africa, împotriva cimbrilor şi teutonilor, precum şi cele duse de Sulla în Orient au făcut să sporească considerabil numărul sclavilor. Munca sclavilor era folosită în diferite ramuri ale economiei, înlocuind aproape pretutindeni mâna de lucru a micilor producători, care se ruinează. Exploatarea sângeroasă a sclavilor nu mai avea margini. Muncile tot mai grele la care erau supuşi, precum şi condiţiile de viaţă grele în care erau ţinuţi de către stăpânii lor i-au determinat să se răscoale. Dintre toate categoriile de sclavi, sclavii gladiatori aveau situaţia cea mai grea. Siliţi să lupte în circuri, spre a se ucide între ei sau spre a fi ucişi de fiarele sălbatice, ei ofereau publicului roman distracţii pline de cruzime, fiind sortiţi pieirii aproape în fiecare moment al spectacolului. Pentru a învăţa cum să ucidă mai repede şi cu mai multă măiestrie pe adversarii lor, sclavii gladiatori erau trimişi la şcoli înfiinţate pentru aceasta. Una din cele mai renumite şcoli de gladiatori din întreaga Italie era aceea de la Capua, în Campania. Continue reading

Procesul verbal al adunării elective din Bucureşti, despre alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Ţării Româneşti

unire1

D-l Const. Cantacuzino mulţumeşte asemenea Adunărei şi apoi propune că, de vreme ce acum Camera este constituită, crede că poate fără zăbavă, chiar în această esenţă, proceda la alegerea domnului spre a nu se mai întârzia o lucrare aşteptată cu atâta nerăbdare de ţară. Adaogă că câmpul alegerei ne este mai întins decât totdeauna, căci Convenţia nu mai face nici o osebire între moldoveni şi români. Continue reading

Petru Șchiopul şi regina Elisabeta a Angliei. Primul tratat dintre români și englezi.

petru schiopul elisabeta

Petru Şchiopul, domn al Moldovei de trei ori (1574-1577; 1578-1579; 1583-1591) a fost zugrăvit de cronicarul Grigore Ureche ca fiind: “domnu blându, ca o matcă fără ac, la judecată dreptu, nebeţiv, necurvar, nelacom, nerăsăpitoriu, putem să-i zicem toate spre izvod le-au ţinut, ca să nu să smintească”. Porecla de Şchiopul i-a fost dată ca urmare a unei boli, reumatism sau artroză, care-i provoca dureri şi-l făcea să şchioapete. Continue reading

Prima titulatură imperială

460px-SculptureofCyrusTheGreat

În documentul acesta, care este un fel de manifest al cuceritorului, Cyrus cel Mare (născut în 600 sau 576 î. Hr., a domnit între 559-530 î. Hr.) caută să arate că a intrat în oraş fără luptă, ca un eliberator. În realitate, Cirus a ştiut sa folosească toate nemulţumirile care existau în Babilon, câştigând de partea sa pe preoţi, pe negustorii influenţi şi pe evreii exilaţi. Astfel oraşul a căzut fără luptă. Continue reading

Discursul lui Alexandru Ioan Cuza la împărţirea steagurilor militare

steag-cuza-taiat-mic-550x355

1 septembrie 1863

“Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi!
Această zi va fi una din cele mai însemnate din datinile noastre. Steagurile cele vechi aduceau aminte suvenire triste, de vreme ce ele înfăţişau ţările despărţite. Astăzi, voi primiţi din mâinile noastre steagul ce întruneşte colorile ţărilor surori, aşa precum voinţa unanimă a românilor a unit pe capul nostru coroanele ambelor ţări. Continue reading

Escadrila Leonidas- kamikaze naziști

Reichenberg_1945-610x250

În perioada Bătăliei pentru Berlin (16 aprilie 1945 – 2 mai 1945), când soarta celui de-al Treilea Reich era deja pecetluită, liderii forțelor aeriene naziste au decis să folosească, în disperare de cauză, programul “Leonidas”. Prin această acțiune, bombe cu om la bord urmau să fie lansate spre țintele strategice ale inamicului. Erau acțiuni de tip kamikaze, asemănătoare celor japoneze, dar piloții “Leonidas” aveau posibilitatea de a se parașuta cu puțin înainte de lovirea obiectivului. Continue reading